România, pe locul doi în UE la prețul energiei electrice: impactul asupra consumatorilor

România se confruntă cu al doilea cel mai mare preț al electricității din Uniunea Europeană pe bursele de energie, urmată de Germania, conform datelor EUEnergy. Prețul înregistrat a fost de 190 euro pe MWh, situându-se pe locul doi în topul prețurilor din Europa, după Ungaria cu 264 euro pe MWh. Pe piața de echilibrare, prețul a ajuns la 16.000 lei/MWh, echivalentul a 3.219 euro pe MWh, stabilind un record european, conform informațiilor furnizate de Ziarul Financiar.

Creșterea semnificativă a acestor prețuri este motivată de instabilitatea producției de energie regenerabilă, care este intermitentă, precum și de secetă, care afectează disponibilitatea producției hidro. Situația este amplificată de caniculă, care conduce la o creștere a consumului de energie.

Pe piața spot se tranzacționează energia produsă în timp real, fără a fi reflectată imediat în facturile consumatorilor, deoarece prețul este limitat de decizia Guvernului până la finalul lunii martie 2025.

Cu toate acestea, există preocupări legate de impactul sustenabil al acestor prețuri crescute, deoarece în final, acestea vor fi suportate de către consumatori, atât cei casnici, cât și cei industriali.

Situația energetică din România la momentul actual

La momentul de referință, respectiv joi la ora 12.20, România consuma 7.286 MW de energie electrică și producea 6.575 MW, cu o cantitate de 710 MW importată, conform informațiilor oficiale furnizate de Transelectrica.

Desfășurată pe surse, producția de energie electrică era repartizată astfel:

• 21.01% Hidro – 1381 MW
• 19.46% Nuclear – 1279 MW
• 16.89% Fotovoltaic – 1110 MW
• 16.77% Gaze – 1102 MW
• 13.34% Cărbune – 877 MW
• 11.70% Eolian – 769 MW
• 0.82% Biomasa – 54 MW

Declaratia Ministrului Energiei privind situația energetică

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, s-a reunit cu reprezentanții Transelectrica, OPCOM și ANRE, dar și cu asociațiile producătorilor, distribuitorilor și furnizorilor de energie electrică pentru a identifica soluții în contextul actual.

Pe rețelele de socializare, Burduja a explicat că există mai multe motive pentru criza actuală:

• scăderea producției de energie eoliană în România și țările vecine a generat diferențe semnificative de preț;
• interconexiunea Austria-Ungaria este solicitată la capacitate maximă;
• România importă o cantitate redusă de energie ieftină din vest, majoritatea fiind direcționată către Ungaria;
• în luna mai, piața maghiară de energie s-a izolat de piața Europei de Sud-Est prin reduceri ale capacității de transfer;
• temperaturile ridicate din ultima perioadă determină un consum crescut de energie comparativ cu media anilor precedenți;
• lipsa producției eoliene din cauza caniculei și creșterea consumului conduc la prețuri ridicate;
• debitul Dunării a scăzut sub medie, cu estimări de o reducere cu 15% în săptămânile următoare;
• producția hidro este redusă față de anul precedent, datorită condițiilor meteo secetoase;
• gradul de umplere a lacurilor hidroenergetice este peste 80%, asigurându-se capacitatea de a gestiona scăderile de producție viitoare;
• se adaugă factorii precum retragerea accidentală a reactorului de la Kozlodui, oprirea unităților nucleare din Slovacia și oprirea planificată a Unității 1 de la Cernavodă.

Avertismentul Transelectrica: impactul negativ al energiei regenerabile

Recent, operatorul sistemului energetic național, Transelectrica, a subliniat consecințele negative ale dependenței de energie regenerabilă, inclusiv creșterea riscului de pene de curent și majorarea prețurilor. Caracterul intermitent al energiei regenerabile – oprirea vântului sau lipsa luminii solare noaptea – necesită o înlocuire rapidă din alte surse, cu puține opțiuni disponibile în contextul în care capacitatea de producție pe bază de cărbune s-a redus.

Conform declarațiilor Transelectrica, sistemele regenerabile:

• diminuează predictibilitatea, generată de fluctuațiile surselor regenerabile de energie;
• afectează frecvența optimă a sistemului prin reducerea utilizării centralelor electrice clasice;
• accentuează riscul de defecțiuni și extinderea acestora;
• generează dezechilibre cantitative și valorice în piața de echilibrare;
• determină fluctuații semnificative ale prețurilor energiei electrice tranzacționate;
• reprezintă un factor de incertitudine în recuperarea investițiilor.

La finalul anului 2022, România avea 11.650 MW capacitate instalată în energie regenerabilă, inclusiv 6.642 MW provenind din surse hidro, 3.027 MW din energie eoliană și 1.426 MW din surse fotovoltaice.

Investiții majore în sectorul energetic

Pentru a face față provocărilor actuale, România a lansat mai multe proiecte de investiții în energie, precum:

• construirea unui grup pe bază de gaze la Iernut de către Romgaz;
• dezvoltarea unor reactoare modulare la Doicești sub coordonarea Nuclearelectrica;
• investiții considerabile în energie regenerabilă prin intermediul PNRR și altor programe;
• construirea unei termocentrale pe gaze și hidrogen la Ișalnița de către Complexul Energetic Oltenia și Alro.

De asemenea, proiectele pentru Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă și hidrocentrala Tarnița, moștenite din perioada anterioară, contribuie la diversificarea surselor energetice și se află în diferite stadii de implementare.

TAGS: