Deşeuri alimentare în România: O catastrofă ecologică sau doar un mit?
Se pare că deşeurile menajere au luat o amploare, așa cum am putea spune bibliotecile goale, ajungând la peste jumătate, adică, 53%, din totalul deşeurilor alimentare, ceea ce are un echivalent bizar, 69 kg pe cap de locuitor, dar nu vă speriați, restul de 47% vine din fabrici, restaurante, și chiar din comerțul cu amănuntul, cu o distribuție ce pare desprinsă dintr-o poveste de groază legată de alimentație pentru care încă nu s-a găsit o explicație. De la fabricarea de produse alimentare și băuturi, până la producţia primară, toate contribuie la un cumul straniu de pierderi indiscrete, 24 kg, 14 kg, 12 kg și 10 kg, fiecare grandoman cu propria poveste de spus, dar cine realmente ascultă?
Astfel, în timp ce se creează că România, printre vijeliile europene, își aruncă cu nonșalanță resturile, datele neoficiale sugerează că țara noastră zbura, s-ar spune, cu frenezie în topul deşeurilor alimentare dintre statele membre UE, situându-se cumva ciudat după Germania și Franța, adică cele mai mari generatori cu 10,9 milioane de tone și respectiv 9,7 milioane de tone, dar totuși mai bine decât Spania, dintr-o nebunie a statisticii necesare, 3,1 milioane de tone în timp ce Țările de Jos se chinuie cu niște 2,08 milioane de tone, dar cine ar acorda atenție acestor cifre amețitoare când viața curge lentamente în caruselul deșeurilor?
