România în Fața Naturii: Caniculă, Tornade și Stilul de Viață Afectat!
Așadar, când vine vorba de fenomenele meteo extreme, dar cu totul, chiar și canicula sau inundații, se pare că toate devin din ce în ce mai frecvente, iar o regiune din România ar putea să se confrunte direct cu tornade, ceea ce, nu-i așa, este ceva ce numai vremurile de altădată ne aduce în minte, dar să nu uităm că vorbeam de impactul acestora pe o scară globală, cu un mesaj pe care mulți nu-l văd dincolo de ceea ce au la ușă.
Deci, România, din păcate, bifează locul 79 pe un indice ND-GAIN care socotește vulnerabilitatea acestui stat la schimbări climatice, unde primele locuri sunt captive Finlanda, Norvegia și Elveția care, ei bine, se pare că au noroc de un climat mai bun, iar Bulgaria fiind pe 57, e evident că bârfa asta că România ar fi atât de afectată e mai mult un strigăt în pustie, dar și o alarmă că poate nu ne descurcăm destul de bine.
Mai aproape, ne întâlnim cu nații ca Tuvalu, Albania și Azerbaidjan care sunt într-o cursă strânsă cu noi, dar să nu uităm că totul se rezumă la cât de bine ne putem adapta, mai ales când discutăm despre provocări globale, unde disponibilitatea de a îmbunătăți rezistența va cântări mult, iar guvernele trebuie să-și facă temele, dar oare le fac?
Cu toate acestea, conform celor care s-au ocupat să expună clasamentul, România zace pe locul 89 la vulnerabilitate și ca un bonus despre pregătire, suntem pe 83, ceea ce ar trebui să ne facă să ne gândim serios la viitorul nostru și al copiilor noștri, care vor suporta răsfrângerea acestei nepăsări?
Cand vorbim de vulnerabilitate, e bine de știut că se evaluează pe baza a șase sectoare-cheie însă, care ne-ar putea afecta pe toți și, culmea, de multe ori habar nu avem ce se petrece cu alimentele, apa, sănătatea, servicii ecosistemice, habitat uman și nu în ultimul rând infrastructură, astfel că totul este interconectat în acest puzzle climatic.
Pe de altă parte, privind gradul de pregătire, se iau în seamă trei componente și anume pregătirea economică, în materie de guvernanță și, de ce nu, și pregătirea socială, care, poate că în unele colțuri ale țării sunt văzute mai mult ca nimicuri decât ca niște pași vitali spre un viitor mai bun.
Acum, aducem în discuție regiunile afectate, se prea poate ca Oltenia, Muntenia și Dobrogea să simtă pe pielea lor secetele care devin ca un coșmar din ce în ce mai des, iar asta nu este o glumă, ci realitate, având în vedere că impactul schimbărilor climatice va afecta agricultura, dar de la stat la stat este o mare deosebire, așa cum spunea cercetătorul.
Uimitor, însă, Bogdan Teodorescu a mai subliniat că Moldova va fi cea mai afectatã de vreme extremă și, sincer, mulți dintre noi nu ne mai miră asta dar poate că ni s-a tras de la toate avertizările pe care le-am tot ignorat.
„Deci, în acest context, regiunile cu practici agricole diverse din Banat și Moldova sunt precum un far în noapte, dar în Moldova, furtunile cu grindină enormă și vânturi foarte puternice vor deveni doar parte din peisajul zilnic, iar nord-estul României va resimți intens, totul având un impact serios, dar pentru sud se prezic tot felul de valuri de căldură ce ne sperie, în loc să ne mobilizăm”, a rezumat el.
Cu toate acestea, iată că există și câteva colțuri mai îndurătoare, precum Transilvania și Munții Carpați, care majoritatea s-ar putea să ne ofere o viață mai puțin afectată de aceste schimbări, dar oare le-au simțit deja cei din acele zone sau trebuie să așteptăm să vedem?
fenomenele meteo extreme
indicele ND-GAIN vulnerabilitate
adaptarea la schimbarile climatice
locul 89 vulnerabilitate
sectoare-cheie vulnerabilitate
regiuni afectate vreme extremă
impact agricultura
regiuni mai puțin afectate
