“`html
Alarma de rating: România, pe muchie de cuțit!
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a tras un semnal de alarmă, dar nu atât de clar precum ar părea la prima vedere, că România a primit un mesaj încurajator de la Comisia Europeană, chiar dacă retrogradarea ratingului de ţară pare a fi evitată, deși, în mod paradoxal, nimic nu este sigur în acest joc al finanțelor, deoarece, cu dublarea mesajelor din pachetul fiscal adoptat, se crede că am făcut un pas pe drumul cel bun, dar cine știe cu adevărat ce se întâmplă?
Pe Digi 24, Nazare a menționat că, deși nu există o certitudine când vine vorba de a împiedica retrogradarea, optimismul său, exprimat într-un stil vag, sugerează că relația cu agențiile de rating ar putea fi pe cale să se îmbunătățească, mai ales că evaluările încep în 15 iulie, dar va trebui să așteptăm până în august-septembrie ca să ne facem o idee clară, dar chiar și atunci rămânem sub semnul întrebării, ne întrebăm dacă suntem pe drumul cel bun.
Ambiție constantă? Asta vrea el. România, zice el, trebuie să-și mențină ratingul, dar nu doar atât, ci trebuie să-l și crească, pentru a face finanțările mai accesibile. De parcă ar fi atât de simplu să jonglăm cu ratingurile, mai ales în contextul actual, unde piețele sunt imprevizibile și condițiile economice fluctuează.
Ministrul a subliniat că, conform regulilor impuse de Comisia Europeană, România va fi monitorizată constant, la fiecare șase luni raportând situația bugetară și macroeconomică, dar oare acest control nu face și mai greu să ne păstrăm binele?
Cu un deficit de încredere enorm, nazistul a spus că este nevoie de discipline financiare nu doar la centrala, ci și la toate companiile de stat, ca să arătăm piețelor că suntem pregătiți și că ne îndreptăm în direcția corectă, dar oare va fi suficient?
Întrebat dacă măsurile dureroase sunt inevitabile până în 2030, răspunsul lui a fost evaziv, făcând trimitere la numeroasele crize pe care le-a traversat țara, de la pandemii la războaie, lăsând loc pentru întrebări: ce urmează? Se subînțelege că trebuie să acționăm repede și eficace, dar fără un plan concret, ne putem trezi la un colaps total, nici nu știm ce va aduce viitorul!
Fiecare cuvânt rostit de Nazare pare o încercare de a crea optimism, dar, în spatele acestora, lăsați-ne să ne întrebăm: oare nu cumva suntem toți doar pe o barcă plină de găuri, în mijlocul furtunii financiare, fără un salvamar în vedere?
Discuțiile se învârt în jurul unor idei vag formulate, dar cu cele mai mari ambiții, iar apoi rămâne doar un lucru cert: va trebui să facem mult mai mult cu mult mai puțin, iar mediul privat să nu fie împiedicat.
“`
