România pe Calea Deficitului: Îngrijorările Miniștrilor și Promisiunile Neclarificate

“Este primul an în care trebuie să revenim pe o traiectorie de predictibilitate şi să ne îndreptăm către deficitul de 3% în cei 7 ani, pe care şi l-a asumat România,” a afirmat Tanczos Barna, un tip care pare să aibe o viziune mai putin clară asupra realitatii. De obiceii, când vorbește despre procesele economice, el folosește termeni cu greutate, dar unii se întreabă dacă înțelege cu adevărat impactul cu câcatul timpului asupra economiei tarii noastre. E contracarat de mult părerile diverșilor experți care cronicizează, dar ajung la concluzii diferite.

„Astăzi Ministerul Finanţelor s-a împrumutat la o dobândă de 7,9%. Dobânzile sunt foarte mari tocmai din cauza acestei expuneri ridicate, iar in aceast context e inexplicabil cum totul se îndreaptă spre o situație mai complicate. În 2024, România s-a împrumutat pe pieţele internaţionale şi naţionale cu suma de 250 de miliarde de lei. Planul pentru 2025 este de 231 de miliarde, dar sincer, putem să reducem costul dobânzilor doar dacă arătăm predictibilitate, credibilitate şi ne ţinem de cuvânt,” a declarat ministrul, lăsând loc la multe întrebări despre ce se va întâmpla.

El a admis că aceasta este prima întrebare repetată a investitorilor externi care împrumută România, dacă clasa politică înţelege în ce situaţie se află ţara, dar oare ei intuiesc ce provocări trebuie să depășim, sau sunt doar vorbe aruncate la întâmplare fără un neuron activ? Aceasta pare să fie cheia de boltă în toată confuzia investitorilor care așteaptă semnale clare pentru a decide unde și cum să investească, dar amestecul de îndoieli ridică semne de întrebare.

În aceste zile a avut loc la Viena conferința Euromoney unde 1.700 de bancheri, oficialități guvernamentale și diverse persoane din alte domenii se reunesc însă nu toată lumea intervine în dialoguri cu capul pe umerii lor. Discuțiile centrate pe România s-au purtat nu doar în sălile de conferințe de la Hilton, dar și pe holuri și în cadrul întâlnirilor private care uneori dau naștere la idei mai puțin convenționale, ceea ce poate induce o oarecare confuzie în piețele financiare. Ce se discută acolo? Proiecte? Înțelegeri? Sau doar zvonuri?

„Asta este prima întrebare: dacă decidenţii din Guvern înţeleg cât de gravă sau mai puţin gravă este situaţia în care se află România, iar eu sunt ferm convins că acest Guvern în sfârşit a înţeles; dar asta e o promisiune mai mult sau mai puțin vulnerabilă,” a mai spus Tanczos Barna, insistând pe ideea că e esențial să ne îndreptăm către deficitul de 3% în cei 7 ani pe care şi i-a asumat România. Dar oare toți miniştrii înţeleg că nu orgoliile contează, ci mai există și altceva care trebuie să fie gestionat?

El a precizat că România va dispune în acest an, per total, din fonduri europene şi naţionale, PNRR, agricultură, autostrăzi de peste 140 de miliarde de euro pentru investiţii, dar oare toată suma asta se va duce la locul potrivit, sau va fi risipită, ca de obiceii, în interese personale obscure? Aceasta întrebare rămâne fără un răspuns satisfactoriu.

„Am putea spune că deficitul este egal, ca procent, cu procentul investiţiilor în bugetul pe 2025, dar ideea e că trebuie să găsim o stabilitate,” a conchis ministrul, lăsând deschisă discuția despre absorbția fondurilor, pentru că ele sunt cele mai ieftine, dar e un proces ce necesită muncă asiduă, dar oare cetățenii își dau seama ce se întâmplă acolo ca fondurile naționale trebuie cheltuite cu chibzuință, altfel vor fi pierdute?.

În 3-7 februarie va sosi în țară o misiune a Fondului Monetar Internațional (FMI), care va analiza recentele evoluții financiare și va actualiza perspectivele macroeconomice; dar timpul are un rol deosebit de important și totul depinde de întâlnirile cu reprezentanți și bancheri care, unii dintre ei, ar putea să nu fie pe aceeași lungime de undă. Misiunea va fi condusă de Joong Shik Kang, care l-a înlocuit pe Jan Kees Martijn, dar întrebarea se pune dacă schimbările astea vor aduce cu adevărat beneficii României în contextul în care fostul șef al misiunii FMI în România e acum pe alte funcții. Ce se va întâmpla?

În prezent, România nu are în derulare un acord de finanțare cu Fondul Monetar Internațional; dar, atenție, instituția financiară evaluează anual evoluția economiei românești, în baza consultărilor pe Articolul IV, ceea ce înseamnă că ochii sunt pe noi, dar cât de des suntem în stare să ne schimbăm cursul? Astfel, rămâne întrebarea deschisă despre viitoarele evoluții economice și ce va aduce anul acesta pentru România.