România: Oază de capitalism autentic, rezistent la ESG?

Într-o lume care pare să se îndrepte spre o formă de postcapitalism, bazată pe responsabilitate socială, protecția mediului și sustenabilitate, România rămâne o oază a capitalismului autentic. Aceasta este concluzia care se desprinde dintr-un studiu recent realizat de Institutul de Studii Financiare (ISF), care explorează nivelul de educație financiară al românilor.

Studiul ISF dedică un capitol conceptului ESG (Environmental, Social and Governance), o triplă normă de responsabilizare a companiilor, impusă tot mai insistent de Uniunea Europeană prin directive. ESG definește un cadru de practici care pun accentul pe impactul companiilor asupra mediului, a comunităților și a guvernanței lor. Această abordare, care promovează un comportament responsabil și durabil, pare să contrazică, prin definiție, principiile clasice ale capitalismului, care se concentrează în primul rând pe obținerea de profit.

Cercetarea ISF demonstrează că românii, în general, nu adoptă o perspectivă ESG. Datele colectate arată o orientare clară spre profit, mai ales în rândul tinerilor și al persoanelor cu educație superioară. Aceste concluzii sunt confirmate de răspunsurile la întrebările chestionarului, care analizează atitudinea românilor față de conceptul ESG.

Doar sub 30% dintre români consideră că impactul social sau de mediu este mai important decât profitul pentru companii. Mai mult, tinerii sub 30 de ani se arată mai orientați spre profit decât populația cu vârsta peste 60 de ani. O diferență semnificativă apare și între cei cu studii universitare și cei cu studii gimnaziale, primii manifestând o atitudine mai pronunțată de obținere a profitului.

Cumpărăturile, ca acțiune practică, demonstrează, de asemenea, dezinteresul românilor față de ESG. Doar 2,2% dintre respondenți au declarat că se gândesc întotdeauna la impactul social și de mediu al companiilor de la care cumpără. Mai mult, 43,5% dintre români au răspuns că nu iau în considerare niciodată acest aspect, iar 23,8% o fac foarte rar.

Studiul ISF analizează, de asemenea, notorietatea și utilizarea produselor financiare de tip ESG, cum ar fi “împrumuturile verzi”. Notorietatea lor este extrem de scăzută (sub 14% dintre cei chestionați au auzit de ele), iar rata de utilizare este aproape inexistentă. Doar 8 din 1055 de persoane au declarat că au folosit un astfel de produs.

În ciuda obligativității băncilor din Uniunea Europeană de a avea în portofolii “credite verzi” și a reglementărilor care impun cote pentru aceste produse, românii par să se arate indiferent la această formă de finanțare, care ar trebui să promoveze acțiuni de reducere a emisiilor de carbon, cum ar fi eficientizarea energetică a clădirilor sau a fabricilor.

Studiul ISF evidențiază un contrast semnificativ între tendințele globale în domeniul finanțelor sustenabile și atitudinea românilor. În timp ce ESG câștigă o popularitate tot mai mare la nivel mondial, România pare să rămână ancorată într-o viziune clasică a capitalismului, cu accent pe profit, indiferent de impactul social sau de mediu.

Rezultatele studiului ISF ridică întrebări importante despre viitorul economic al României. Oare românii vor reuși să se adapteze la noile realități ale unei lumi care pune accent pe sustenabilitate și responsabilitate socială? Sau vor continua să susțină un model de business clasic, axat pe obținerea de profit?