România mizează pe energia nucleară: Investiții de 12 miliarde de euro pentru noi reactoare

România are în plan să dezvolte semnificativ producția de energie nucleară în următorii ani, prin construirea a două noi reactoare de mare capacitate la Cernavodă și prin implementarea mini-reactoarelor NuScale la Doicești. Investițiile totale în energie nucleară sunt estimate la aproape 12 miliarde de euro, conform Planului Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC).

Proiectul mini-reactoarelor de la Doicești, dezvoltat în parteneriat cu compania americană NuScale, are un buget estimat la 4,9 miliarde de euro. Cernavodă va beneficia de o investiție de 7 miliarde de euro, alocată pentru construirea Unităților 3 și 4, precum și pentru retehnologizarea Unităților 1 și 2, fiecare cu o capacitate de 700 MW.

Cronograma proiectelor nucleare:

• Unitatea 3 Cernavodă (CANDU) – 700 MW în 2031
• Unitatea 4 Cernavodă (CANDU) – 700 MW în 2032
• Mini-reactoare (SMR) – 462 MW în 2030
• Unitatea 1 Cernavodă – retehnologizare în perioada 2027-2029
• Unitatea 2 Cernavodă – retehnologizare în perioada 2036-2038

Energia nucleară, cea mai scumpă tehnologie:

Deși energia nucleară este cea mai scumpă tehnologie de producere a energiei, România a decis să investească în această direcție. Documentul PNIESC recunoaște că costul de producție al energiei din surse regenerabile va scădea în viitor, în special în cazul centralelor fotovoltaice. Centralele nucleare au cele mai mari cheltuieli de investiții, în timp ce centralele fotovoltaice au cele mai mici.

Cu toate acestea, documentul menționează că factorii naționali, cum ar fi viteza vântului, intensitatea radiației solare, furnizarea de gaze naturale și lignit, producția de biogaz și potențialul de biomasă, pot influența costurile de producție ale anumitor tehnologii.

Prioritatea pe energia nucleară și gaze naturale:

În ciuda costurilor mai mari, România nu se bazează pe energia regenerabilă ca sursă principală de energie. Producția de electricitate din cărbune va fi eliminată treptat, dar energia nucleară și gazele naturale vor avea un rol mai important. Capacitatea instalată nucleară va ajunge la 2,8 GW în 2035, iar cea din centralele de tip CCGT pe gaze naturale la 4,4 GW în 2030.

Gazele naturale și energia nucleară vor fi combustibilii dominanți după 2030, contribuind cu 47%, respectiv 18% la producția de energie în 2040.

Decizia de a investi în energie nucleară este o alegere strategică pentru România, care vizează asigurarea securității energetice și a independenței energetice. Deși costurile sunt semnificative, investițiile în energie nucleară sunt considerate necesare pentru a asigura o tranziție energetică sigură și sustenabilă.