România, campioana scumpirilor: prognoze sumbre pentru 2026
Esentialul: România ocupă prima poziție în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor alimentelor, cu o inflație de 6,7% în 2025, de peste două ori mai mare decât media UE. Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, avertizează că riscurile pentru 2026 indică o posibilă agravare a situației, cu o inflație alimentară care ar putea depăși 9%.
Ce s-a întâmplat
Conform celor mai recente statistici Eurostat, România s-a situat pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea prețurilor alimentelor în 2025, înregistrând o rată alarmantă de 6,7%. Aceasta este de peste două ori mai mare decât media europeană de 2,8%. Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă, subliniază că această situație nu este rezultatul unor factori conjuncturali, ci este generată de o combinație de politici publice ineficiente și vulnerabilități structurale persistente.
Chisăliță avertizează că semnalele pentru 2026 nu arată a îmbunătățire, ci mai degrabă o agravare a situației. În contextul deciziei Guvernului de a introduce un preț administrativ la gaze pentru populație, expertul consideră că efectele acestei măsuri se vor resimți în prețurile alimentelor, cu costurile transferate inevitabil către industrie.
Puncte Cheie
- Inflația alimentară în România a fost de 6,7% în 2025.
- Media europeană a fost de doar 2,8% în aceeași perioadă.
- Se estimează o creștere a prețului gazelor pentru industrie cu până la 15% în 2026.
- Impactul estimat asupra prețului alimentelor ar putea fi de aproximativ 5% din costurile energetice suplimentare.
- Inflația alimentară în România ar putea ajunge la 7,5-9% în 2026.
- Diferența inflației alimentelor față de media UE s-ar putea adânci, ajungând la 3,1-3,3 ori peste media europeană.
Context
Într-o economie în care sectorul alimentar este profund dependent de energia consumată, orice creștere a costurilor energetice va avea un impact semnificativ asupra prețurilor alimentelor. Chisăliță evidențiază că gazul natural și energia electrică influențează prețurile alimentelor prin canale precum procesarea industrială, transportul și depozitarea, precum și inputurile agricole. Astfel, o creștere a prețurilor gazelor se va resimți în întreaga lanț de producție, amplificând efectele asupra consumatorilor.
În absența unor măsuri adecvate și a deciziilor care să ia în considerare efectele în lanț ale intervențiilor administrative, România riscă să devină nu doar lider al scumpirilor, ci și un exemplu clar al modului în care costurile ascunse afectează direct consumatorii. Chisăliță concluzionează că inflația alimentară nu poate fi considerată un indicator secundar, având un impact direct asupra nivelului de trai și echității sociale.
