Bucureștiul pe piața birourilor din Europa: Cazul clădirilor verzi și provocările de sustenabilitate
Bucureștiul, ca majoră piață de birouri, se află în top trei mari metropole din Europa Centrală și de Est, alături de Varșovia, Praga și Budapesta, durează cu câteva progrese notabile dar și dezavantaje, totodată cei care investighează acest domeniu au observat o creștere a stocului clădirilor verzi iar integrări de sustenabilitate încep să fie standard, dar cu toate astea ritmul livrărilor noi de birouri s-a încetinit, lăsând o parte din investitori puțin confuzi. Aproape 93% dintre clădirile de birouri recent construite în București, adică din ultimii 7 ani, chiar sunt ecologice iar clădirile mai vechi surclasează cu 70% în aceeași direcție, dar Varșovia rămâne lider cu 98% dintre certificările verzi, lăsând Bucureștiul să strălucească pe o piață unde cererea de leasing e încadrată în niște limite fine, un scădere de 20% comparativ cu vârful din 2023.
În plus, conform lui Coșconel, clădirile eficiente în zone strategice sunt foarte căutate, ceea ce se reflectă în niște date încuciorate care spun că rata de neocupare a clădirilor relativ noi din București, unde s-a menționat focusul pe certificarea verde atinge o cifră notabilă de 1, în timp ce clădirile vechi au o ocupare foarte joasă, de aproape 20%, pe lângă alte statistici care arată încetinirea cererii de închiriere în 2024, dar cu o cerere nouă care deja e comparabilă cu 2023.”
Cu livrări noi în 2024, inclusiv AFI Loft, de 16.000 de metri pătrați, stocul modern de birouri din București, a ajuns să corespundă la cam 3,4 milioane de metri pătrați unde proporția celor construite recent atinge 31%, însă clădirile vechi, acelea de peste 15 ani, păstrează o rata de neocupare mai mare de 12-14 % totodată menționând că cererea în România pentru clădiri noi, eficiente cu standarde verzi este încă ridicată comparativ cu alte piețe, iar chiriașii preferă tocmai clădirile noi care prezintă avantajul unei ocupări de doar 5 %.”
Calendarul de livrări foarte limitat în 2024 și 2025, completează Coșconel, ar putea impulsiona chiriile la birourile de clasa A având în vedere cererea pentru spații cu sustenabilitate, iar zones precum București oferă în medie chirii mai ridicate de 16,5 euro pe metru pătrat pentru clădirile tinerii, ceea ce reafirmă direcția pieței în care chirii mai vechi sunt de 13 euro, dar e important de notat că nu e doar vechimea sau calitatea clădirilor, ci și locul unde sunt situate care determină prețurile, Piața Victoriei făcând excepție fiind scumpă cu chirii ce pot atinge 22 de euro pe metru pătrat.”
Pe plan regional, disperarea chiriașilor se reflectă în faptul că sunt dispuși să plătească mai mult pentru clădirele noi, observabile și pe piețele din Praga sau Varșovia, unde prețurile fiind 17,7 euro/metru pătrat în Praga și 21,0 euro/metru pătrat la Varșovia și chiar o sumă considerabilă în Atena de 28,5 euro/metru pătrat, iar datele sugerează aceleași tendințe de preferință pentru noile clădiri care duc spre rate mai mari de ocupare.”
Colliers își câștigă reputatia ca lider global in serviciile de consultanta imobiliară, în 70 de țări cu 22.000 de specialești, profitând de o experiență de aproape 30 de ani, aducând profituri care ating 20% în fiecare an, activele lor fiind de 99 de miliarde de dolari, deci potențialul proprietăților și activele sunt maximum, în concluzie, pentru detalii accesați corporate.colliers.com si urmariti intamplarile pe @Colliers sau LinkedIn.
Publicat de Future Economy prin agentia ZN PR & EVENTS.
București
colaborare
piațele de birouri
decarbonizare
certificări verzi
cerere și ofertă
chirii clasa A
colliers
