România se evidențiază prin cele mai eficiente măsuri de apărare împotriva dronelor pe flancul estic al NATO
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a subliniat în declarațiile recente că România a obținut cele mai bune rezultate în rândul țărilor NATO de pe flancul estic în combaterea amenințărilor reprezentate de drone, evidențiind incidentul dronei rusești doborâte în spațiul aerian românesc. Oficialul a oferit detalii despre abordarea și măsurile adoptate pentru a face față acestor incidente de securitate, remarcând progresele semnificative în interceptarea corectă a unor astfel de aparate.
Incidentul dronei rusești și capacitatea de răspuns a Armatei Române
Ministrul Apărării a confirmat că drona care a fost doborâtă vineri era de origine rusă și că aceasta a intrat ilegal în spațiul aerian al României, fără niciun temei justificativ. „Da, drona de vineri a fost rusească, a intrat interzis în spațiul aerian românesc, nu avea ce căuta acolo. Foarte bine că Armata Română a doborât-o”, a afirmat Radu Miruță.
Referitor la modul în care armata ar reacționa în cazul unui atac cu un cluster de drone, ministrul a precizat că Armata Română va face „maximul” în funcție de capabilitățile sale actuale. El a subliniat că succesul interceptării a trei drone în trei zile consecutive reprezintă rezultatul unor măsuri adaptate și implementate în ultimele luni pentru a crește eficiența răspunsului militar.
„Discutăm astăzi despre trei drone, în trei zile, doborâte de Armata Română. Slavă Domnului, nu discutăm despre trei drone intrate în trei case sau în fabrici din România”, a mai adăugat oficialul, scoțând în evidență prevenirea unor posibile consecințe grave.
Măsuri tactice și tehnologice pentru interceptare
Potrivit ministrului Miruță, armata monitorizează permanent fiecare incident implicând drone și adaptează tactici, dispune mai eficient capabilitățile și modifică procedurile de intervenție. Scopul acestor ajustări este reducerea situațiilor în care dronele nu pot fi interceptate, o problemă recunoscută și gestionată continuu.
Rezultate superioare pe flancul estic al NATO
Ministrul Apărării a asigurat că, deși toate statele NATO de pe flancul estic încearcă să-și adapteze sistemele de apărare împotriva amenințărilor aeriene cu drone, România ocupă poziția fruntașă în ceea ce privește succesul în acest domeniu. „Toate țările de pe flancul estic încearcă lucrurile astea. Rezultatul cel mai bun până acum este în cazul României. Nu e întâmplător”, a afirmat Radu Miruță.
Secretul acestui succes, a explicat șeful MApN, constă în regruparea capabilităților, modernizarea echipamentelor și analiza riguroasă a resturilor dronelor doborâte. Această analiză a permis identificarea semnăturii tehnice necesare pentru lansarea cu succes a rachetelor de interceptare.
„Am făcut un reverse engineering permanent la resturile de drone pe care le-am recuperat pentru a ne da seama care este amprenta tehnică minimă la care se poate lansa o rachetă de interceptare”, a menționat ministrul, explicând cât de importantă este această muncă tehnică pentru prevenirea unor potențiale atacuri viitoare.
Utilizarea aeronavelor F-16 și sisteme terestre de apărare
Întrebat despre motivul pentru care nu sunt ridicate automat avioanele F-16 la fiecare alertă legată de drone, Miruță a explicat că aceste aeronave de vânătoare nu sunt concepute pentru a combate în mod special dronele. „Nu tot timpul avioanele de vânătoare sunt în contextul în care se justifică să tragi împotriva unei drone. Avioanele F-16 și avioanele de vânătoare, în general, nu au fost proiectate specific pentru a lupta împotriva dronelor”, a spus ministrul.
El a subliniat că există și sisteme de apărare antiaeriană amplasate la sol care sunt ajustate permanent. Acestea sunt repoziționate și adaptate în funcție de evoluția amenințărilor, jucând un rol crucial în protejarea spațiului aerian național.
Costurile interceptărilor și prioritizarea siguranței
În fața informațiilor publice care susțineau că interceptarea celor trei drone ar fi costat aproximativ 1,5 milioane de euro, ministrul a refuzat să confirme această sumă, invocând caracterul confidențial al detaliilor financiare. „Suma menționată nu este una în conformitate cu realitatea, dar este o chestiune confidențială”, a spus Radu Miruță.
Cu toate acestea, oficialul a fost categoric în ceea ce privește valoarea vieților omenești, asigurând că acestea nu pot fi evaluate în bani. „Viața oamenilor nu are un preț pentru Armata Română. Armata Română nu analizează cât costă atunci când se pune problema apărării unui singur român”, a adăugat ministrul Apărării.
El a mai precizat că orele de zbor, mentenanța aeronavelor F-16 și pregătirea continuă a piloților sunt cheltuieli care fac parte din bugetul Armatei, fiind suportate indiferent de faptul că acestea participă sau nu la misiuni de interceptare a dronelor.
Adaptare continuă la amenințările cu drone
declarațiile ministrului Apărării arată o strategia românească bazată pe o analiză persistentă și adaptare rapidă a mijloacelor de apărare. Succesul în doborârea a trei drone consecutiv, pe durata a doar trei zile, reflectă o capacitate consolidată de reacție, informatizare și cooperare între componentele militare implicate.
Într-un context în care incidentul dronei rusești neinvitate în spațiul aerian național a confirmat vulnerabilitățile potențiale, România a implementat cu promptitudine măsuri pentru a reduce riscurile și a spori siguranța cetățenilor și a infrastructurilor strategice pe teritoriul său.
