România în fața unei noi paradigme economice: Provocări și oportunități
Esentialul: România a realizat progrese semnificative în convergența veniturilor, însă se confruntă cu dezechilibre macroeconomice și disparități regionale. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, subliniază necesitatea unei schimbări de paradigmă în modelul de creștere economică, orientată spre competitivitate și productivitate.
Ce s-a întâmplat
În cadrul dezbaterii „România: creștere economică bazată pe competitivitate”, organizată de Guvernul României în colaborare cu Grupul Băncii Mondiale, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a discutat despre evoluțiile economice recente. El a subliniat că, deși România a avansat semnificativ în ultimele două decenii, procesul de trecere de la venitul mediu la cel ridicat nu este automat și este marcat de provocări. Conform rapoartelor Băncii Mondiale, creșterea economică modestă de 0,6% înregistrată în 2025 și recesiunea tehnică din a doua parte a anului au generat întrebări legitime cu privire la sustenabilitatea acestei traiectorii.
Ministrul a evidențiat că actuala situație nu reprezintă o criză, ci o ajustare necesară a modelului economic care s-a bazat pe consum și deficite fiscale externe. Corecția acestui model va implica costuri de tranziție, dar este esențială pentru construirea unei economii mai competitive.
Puncte Cheie
- Deficitul bugetar cash a scăzut la 7,7% din PIB în 2025, sub ținta de 8,4%, cu o ajustare de 1,6 puncte procentuale față de 2024.
- Cheltuielile de personal au fost reduse cu 0,6% din PIB, iar investițiile publice au fost protejate.
- Obiectivul este reducerea deficitului la 6,2% din PIB până la sfârșitul anului, cu o traiectorie clară sub 3% pe termen mediu.
- Pachetul de relansare economică include un instrument dedicat atragerii de investiții strategice de peste 200 de milioane de euro.
- Anvelopa totală pentru toate programele de sprijin se ridică la 5 miliarde de euro până în 2032, acoperind șapte sectoare prioritare.
Context
În discursul său, Nazare a subliniat că România are nevoie de un model de creștere care să se transforme și să se bazeze pe competitivitate și productivitate, nu pe deficit. Pachetul de relansare adoptat recent include măsuri pentru a sprijini inovarea și tehnologiile avansate, cum ar fi granturi și deduceri fiscale pentru IMM-uri inovatoare, precum și o amortizare super accelerată pentru activele achiziționate.
România își propune să devină un jucător activ în economia europeană, integrând digitalizarea ca parte esențială a politicii macroeconomice. De asemenea, ministrul a menționat că strategia țării se aliniază cu agenda europeană, care vizează consolidarea competitivității și abordarea deficitului de inovare.
În concluzie, România își reafirmă ambiția de a contribui la o Europă mai competitivă și rezilientă, prin reforme structurale și prioritizarea investițiilor, ceea ce reflectă o viziune pe termen lung în fața provocărilor globale.
