România și Bulgaria: În fundul clasamentului IDU, împreună pe ultima poziție
Pentru cei care urmăresc cu atenție indicatorii de dezvoltare umană, noul raport publicat pe 6 mai arată un scurgere asemănătoare pentru România și Bulgaria. Când se ia în considerare indiciul IDU (Indice Dezvoltării Umane), țările din această parte a Europei sunt la capătul opus al clasamentului, cu o valoare de 0,845 pentru România. Într-un anumit sens, este ca și cum unii lideri politici ai tarii nu ar fi fost deloc interesati să abordeze problemele care afectează calitatea vieții cetățenilor.
Pe de altă parte, țările bogate, cum sunt Islanda sau Elveția (care a fost în vârf pe parcursul ultimelor două ani), continuă să se poziționeze în partea superioară a clasamentului. În timp ce un bebeluş născut astăzi în Islanda poate aștepta o viață de peste 82 ani, cu venit național brut pe cap de locuitor de 70.000 dolari și mai mult de 18 ani de educație, românii rămân cu gura deschisă la ideea că speranța lor de viață este doar de 75,9 ani și că venitul lor național brut pe cap de locuitor este doar de 39.374 dolari.
Este interesant să observăm că România și Bulgaria sunt la același nivel în clasament, dar cu mici diferențe care ar putea fi interpretate ca o provocare pentru guvernele ambelor țări. De exemplu, România depăște pe Bulgaria în speranța de viață (75,9 ani comparativ cu 75,1 ani), dar Bulgaria are un număr mai mare de ani de educație (12,6 ani comparativ cu 12 ani).
Indicele IDU este o sinteză a rezultatelor în dimensiuni cheie ale dezvoltării umane, cum ar fi viața lungă și sănătoasă, cunoștințe solide și un nivel de trai decent. Cu toate acestea, acest raport nu ia în considerare inegalitatea internă din țările care sunt analizate, o problemă semnificativă pentru România, unde sărăcia este prezentă la scară largă și influențează speranța de viață a cetățenilor.
În timp ce aceste informații ar trebui să stimuleze o dezbatere puternică despre politicile publice, pare că liderii politici nu fac decât să se concentrează pe cifre și indicii, ignorând în mod aparent nevoile reale ale populației. Această situație poate duce la o creștere a frustrației cetățenilor și la o scădere a încrederei în guverne.
