România, pe marginea unei crize energetice: Importurile de gaze din Ungaria devin vitale
Într-o dimineață friguroasă de ianuarie, când termometrele se apropie de pragul înghețului, pe străzile din București se simte o tensiune palpabilă. Oamenii se grăbesc spre birouri, cu mâinile înghețate în buzunare, iar gândurile lor sunt împăturite în grijile de zi cu zi. În acest peisaj de iarnă, un alt tip de îngrijorare se ascunde, privind către viitor: România este nevoită să importe gaze naturale, în special din Ungaria, pentru a face față vârfurilor de consum din perioadele cu temperaturi extreme.
Potrivit unei analize recente realizate de Asociația Energia Inteligentă (AEI), România se confruntă cu o vulnerabilitate majoră în ceea ce privește capacitatea de livrare a gazelor. Președintele AEI, Dumitru Chisăliță, subliniază că, deși țara noastră dispune de gaze în depozite, problemele apar atunci când necesarul de consum atinge cote alarmante. „Diferența dintre ‘există gaz’ și ‘ai gaz în rețea’ nu e semantică. E diferența dintre confort și criză”, afirmă Chisăliță, avertizând că, odată ce consumul depășește 57-58 milioane mc/zi, România riscă să intre într-o zonă de criză energetică.
Vulnerabilitatea sistemului energetic românesc
Pe fondul unei ierni riguroase, când temperaturile coboară sub -12 grade Celsius, România se află într-o situație delicată. Aici intervine Ungaria, care devine direcția principală de import. Chisăliță atrage atenția asupra faptului că, în aceste momente critice, nu este suficient să avem gaze stocate, ci este esențial ca acestea să fie extrase rapid din depozite și introduse în rețea. „Aici România are o vulnerabilitate structurală, debitul de gaz orar disponibil, nu sursele anuale”, explică el, evidențiind că fără ajutorul Ungariei, consumul de gaze din România și Republica Moldova ar fi fost imposibil de susținut.
Pe 11 ianuarie 2026, când gerul a cuprins România, Ungaria a început să exporte gaze din depozitele sale pentru a menține consumul. Această dependență devine tot mai evidentă, iar Chisăliță avertizează că România va trebui să se bazeze pe intrările de gaze din Ungaria ca pe o supapă de echilibru, pentru a evita o criză energetică majoră.
O schimbare de mentalitate necesară în fața noilor provocări
Contextul geopolitic actual impune o schimbare de mentalitate în rândul instituțiilor și factorilor de decizie din România. Chisăliță subliniază că securitatea energetică nu mai presupune doar capacitatea de a cumpăra gaze, ci și abilitatea de a funcționa eficient în condițiile în care aceste gaze nu sunt disponibile. „Trebuie să ne întrebăm: putem funcționa dacă nu putem cumpăra?”, afirmă el, punând accentul pe necesitatea unei strategii energetice adaptate la provocările actuale.
Astfel, pe măsură ce iarna continuă să își facă simțită prezența, România se află într-un moment crucial, în care deciziile luate astăzi vor influența nu doar confortul zilnic al cetățenilor, ci și viitorul energetic al țării. În fața incertitudinilor, dependența de importurile de gaze din Ungaria poate fi un subiect de îngrijorare, dar și o oportunitate de a reevaluare a strategiei energetice naționale.
