România explorează posibilitatea găzduirii startului Turului Italiei după exemplul Bulgariei
România intenționează să urmeze modelul Bulgariei, care a găzduit în luna mai primele trei etape ale ediției din 2026 a Giro d’Italia, una dintre cele mai prestigioase competiții cicliste din lume. În acest context, Federația Română de Ciclism a demarat deja discuțiile cu organizatorii evenimentului pentru a analiza oportunitatea aducerii „Grande Partenza” pe teritoriul țării noastre.
Președintele Federației Române de Ciclism, Cătălin Sprînceană, a declarat, într-un interviu acordat Mediafax, că au fost inițiate negocieri cu RCS Sport, compania responsabilă de organizarea Turului Italiei. „Am început niște discuții cu organizatorul, cu RCS, în ideea în care vom găsi, în primul rând, un an în care ar putea fi fezabil startul din România”, a precizat acesta.
Sprînceană a subliniat că, în prezent, încă nu există o dată stabilită pentru eveniment. Identificarea unei ediții potrivite pentru introducerea proiectului în calendarul competițional reprezintă primul pas concret în acest demers. „Procesul este în derulare, procesul identificării unei date fezabile. După aceea trebuie să avem o discuție la cel mai înalt nivel al Guvernului României pentru a primi susținere”, a adăugat el.
Costurile și provocările financiare
Unul dintre principalele obstacole în calea organizării unei astfel de etape începe cu costurile ridicate asociate evenimentului internațional. Cătălin Sprînceană a menționat în interviul său estimări referitoare la cheltuielile suportate de Bulgaria pentru găzduirea startului Giro d’Italia, care s-ar situa între 11 și 15 milioane de euro pentru cele trei zile de concurs.
„Trebuie să fim realiști. Bulgaria a investit anul acesta, din unele surse am înțeles 11 milioane de euro, din altele 15 milioane de euro. Este o sumă considerabilă pentru trei zile de concurs”, a afirmat președintele Federației Române de Ciclism.
Implicarea Guvernului României în finanțarea proiectului
Sprînceană a subliniat că succesul aducerii Turului Italiei în România nu poate fi susținut doar din inițiativa structurilor sportive și a sponsorilor privați. După determinarea unei date disponibile în calendarul organizatorului, proiectul trebuie să fie prezentat Guvernului României pentru a obține sprijinul necesar.
„Trebuie să mergem în fața reprezentanților Guvernului României și să încercăm să-i convingem că plecarea Turului Italiei din România ar fi un motor excelent pentru turismul românesc”, a declarat Cătălin Sprînceană.
În cazul Bulgariei, autoritățile au justificat investiția subliniind expunerea internațională importantă oferită de competiție. Guvernul de la Sofia a susținut că Giro d’Italia urmează să plaseze Bulgaria pe scena sportivă și turistică mondială, oferind publicului internațional oportunitatea de a descoperi peisajele și patrimoniul țării.
Legături culturale și sportive între România și Italia
Federația Română de Ciclism consideră că România prezintă mai multe avantaje comparativ cu alte țări în vederea organizării „Grande Partenza”. Printre acestea se numără comunitatea numeroasă de români stabilită în Italia, relațiile culturale strânse dintre cele două țări și extinderea colaborării sportive.
Recent, FRC a inaugurat un centru de pregătire destinat tinerilor cicliști români în localitatea San Vito al Tagliamento, situată în regiunea Friuli-Venezia Giulia din Italia. Această inițiativă reflectă implicarea continuă în consolidarea legăturilor sportive cu Italia.
„Pe noi ne leagă foarte multe de Italia. Avem o comunitate de români generoasă, suntem țări latine și este evident că ne dorim ca Turul Italiei să vină și în România. Eu am fost primul invidios pe Bulgaria”, a afirmat Cătălin Sprînceană în interviu.
Corelarea Giro d’Italia cu dezvoltarea Turului României
Președintele Federației Române de Ciclism subliniază că o eventuală organizare a startului Turului Italiei în România nu trebuie să fie percepută doar ca un eveniment de scurtă durată, ci ca un proiect cu impact pe termen lung asupra ciclismului și turismului autohton.
În acest sens, experiența logistică acumulată, relațiile comerciale stabilite și interesul publicului generate de „Grande Partenza” ar putea fi valorificate pentru dezvoltarea și consolidarea Turului României.
„Nu putem gândi o mare plecare a Turului Italiei din România fără să o legăm de evoluția Turului României. Turul României ar trebui cumva să continue această moștenire pe care Turul Italiei ar lăsa-o în România”, a explicat Sprînceană.
De asemenea, președintele FRC se arată convins că un astfel de eveniment ar putea ridica semnificativ nivelul organizatoric al Turului României în anii următori. „Sunt convins că o plecare a Turului Italiei din România poate trage mult în sus nivelul de organizare a Turului României pentru perioada de după”, a conchis acesta.
Astfel, demersurile României pentru găzduirea startului Turului Italiei reflectă o strategie ambițioasă menită să capitalizeze influența unei competiții de talie mondială și să stimuleze dezvoltarea ciclismului și turismului prin proiecte integrate pe termen lung, fără a omite însă necesitatea susținerii financiare și administrative la cel mai înalt nivel guvernamental.
