România își crește semnificativ capacitatea de stocare a energiei electrice: aproape 2.000 MWh până la 1 august 2026
Conform datelor recente publicate de Transelectrica, capacitatea de stocare a energiei electrice din România a ajuns la 1 august 2026 la 989 MW putere instalată și 1.975 MWh capacitate. Deși aceste cifre rămân modeste comparativ cu cerințele Sistemului Energetic Național și performanțele vecinilor, în special Bulgaria, ritmul de creștere a acestui sector este semnificativ și promițător.
La finele lunii aprilie 2026, România atinsese pentru prima dată pragul de 1.000 MWh capacitate de stocare, având atunci 1.100 MWh în funcțiune. În doar patru luni, această valoare aproape s-a dublat, evidențiind o instalare accelerată de noi unități de mare capacitate. Astfel, în perioada mai-august, s-au adăugat aproape 900 MWh noi de capacitate de stocare, un indicator al unui ritm robust de dezvoltare.
Printre cele mai notabile contribuții recente se numără prima baterie realizată de Hidroelectrica, amplasată lângă parcul eolian Crucea, cu o capacitate de 72 MWh, și instalația de stocare de 160 MWh din Izvoarele, județul Giurgiu. Aceasta din urmă, realizată de austriecii de la LSG, este prima baterie din România capabilă să asigure reglajul rețelei electrice, semnalând astfel un progres tehnologic important în gestionarea sistemului.
Creșterea importanței bateriilor în contextul sistemului energetic
Bateriile de stocare devin esențiale în contextul actual, dominat de debite scăzute ale fluviului Dunărea, ce au redus cantitatea de energie disponibilă din hidrocentrală și nucleară. România dispune totodată de o capacitate solară substantială, peste 3.000 MW dispecerizabili, care permit încărcarea bateriilor în timpul zilei, valorificând astfel energia regenerabilă produsă în orele de maximă radiație solară. Energia stocată poate fi apoi furnizată în orele de vârf din seară, când cererea este maximă, asigurând stabilitatea și continuitatea alimentării.
Top 3 cele mai mari baterii operaționale din România
Iaz: 100 MW / 206 MWh
Situată în satul Iaz, comuna Obreja, județul Caraș-Severin, această instalație complet stand-alone constituie cea mai mare baterie de stocare din zona Banatului. Proiectul a fost definitivat la sfârșitul lunii mai 2026 și a fost realizat de Simtel pentru Energy Capital Group, membră a Grupului GÜRİŞ din Turcia. Sistemul cuprinde 44 de containere cu baterii litiu-ion, 528 invertoare de mare putere, o stație de 110 kV, 11 posturi de transformare și un sistem integrat de management al energiei (EMS).
Gura Ialomiței: 150 MW / 300 MWh
Bateria instalată la Gura Ialomiței este rezultatul eforturilor Aukera Energy, o platformă multi-națională dedicată energiei regenerabile și stocării acesteia în baterii, susținută financiar de AtlasInvest, Reggeborgh și fondul suveran belgian SFPIM. Finalizată la jumătatea lunii iunie 2026, instalația oferă o capacitate de 150 MW și 300 MWh. Faza a doua a proiectului, ce adaugă încă 100 MW și 200 MWh, este în curs de construcție și estimată a fi operabilă până la finele acestui an. Electrogrup, parte a grupului E-Infra, a fost antreprenorul general al proiectului.
Florești: 201 MW / 402 MWh
Cea mai mare baterie din România în momentul actual se află la Florești, județul Cluj, având o putere instalată de 200 MW și o capacitate de stocare de 400 MWh. Aceasta a fost pusă în funcțiune comercială în decembrie 2025 de Nova Power & Gas, o companie parte din grupul E-INFRA. Systemul include 45 de containere de baterii cu o capacitate individuală de 4,5 MWh, 30 de puncte de transformare și o stație electrică de 110/33 kV. Acest echipament este utilizat atât pe piața serviciilor de sistem cât și pe piața de echilibrare, iar grupul mai operează alte patru baterii în România.
Perspective și declarații oficiale despre stocarea energiei
În februarie 2026, Gabriel Andronache, vicepreședintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), a declarat că în cursul anului capacitatea de stocare instalată în România se va tripla, ajungând la aproximativ 2.000 MW până la finalul anului, față de circa 600 MW cât existau la sfârșitul anului precedent.
El a explicat că, deși diferențele dintre import și exportul de energie nu sunt foarte mari, problema este gestionarea consumului în momentele de vârf ale producției și ale sarcinii, perioade în care prețurile sunt ridicate. Soluția este stocarea energiei pentru a amâna vârful de producție din timpul zilei și a-l utiliza în perioadele cu cerere ridicată. Această înțelegere a stimulat instalarea rapidă a capacităților mari de stocare.
Până la data de 1 august 2026, România a atins deja pragul de aproximativ 1.000 MW putere instalată în capacități de stocare, conform ultimelor raportări, arătând o evoluție susținută a sectorului în această primă jumătate de an.
