“`html
Investiții Energetice: României îi Crește Bilanțul, Dar Ce Preț Plătim cu Asta?
Într-o măriță de acte și semnături, România, țara frumoasă și plină de contraste, tocmai a dat undă verde la 47 de contracte, cum zgomotos ce va să spună se face o sumele imense, vreo 325 milioane lei dar să nu punem toate ouăle în aceeași coș, că-i cam mult, dar apropo, ala de la minister zice că sprijină cu Fondul pentru Modernizare care îmbunătățește alimentarea cu energie curată pentru școli, spitale și nu numai, deci mai puțini bani la utilități, așa că ne îndreptăm spre o autonomie locală, dar cine mai poate să-nțeleagă asta?
Ministrul, adică domnul Sebastian Burduja, ne spune că a fost mare agitație și a semnat o grămadă de contracte, mirosind a economii de vreo 296 milioane lei din total, adică în jur de 65 milioane euro pentru cei care ai se pricep la calcule, pe lângă asta cu capacitatea instalată, povestea-i că avem 47 MW ceea ce sună fain, dar oare și bine este – rămâne de văzut.
Pe plan național, datele sunt puțin mai flexibile, cu 1.010 contracte și alea cu o valoare amețitoare de 2,75 miliarde lei, dar adevărul e că ce facem cu toată energia asta dacă oamenii tot subvenții visează? Capacitate de peste 390 MW zice el, dar dincolo de cifre, oare ne întrebăm dacă chiar avem nevoile împlinite?
Aceste noi capacități, cele zise de suficiență pe consumul instituțiilor publice, până la 70% din cât e necesar, sună a declanșare de oportunități locale, dar se vede că joaca aceasta aduce cu sine și multe alte întrebări despre viitorul energetic al țării, printre povești de succes și binecuvântări de la Europa, iar la urmă de zi suntem în dilemă.
În concluzie, ministrul Burduja ne asigură cum că România e pe drumul cel bun și că oamenii sunt ieșiti din logica acumulatorilor, dar în realitate, cât de multă eficiență se poate extrage din aceste fonduri? Efectuându-se pași spre un viitor energetic mai curat și mai sustenabil, dar rămân întrebare fără răspuns: sunt doar numere sau chiar facem pași pe un drum bun?
“`
