România pregătește dezvoltarea a șase perimetre eoliene offshore în Marea Neagră, cu investiții estimate până la 27 miliarde de euro
România intenționează să dezvolte parcuri eoliene offshore cu o capacitate totală de peste 11 GW în șase perimetre situate în Marea Neagră, un demers cu un potențial economic major ce ar putea genera o valoare adăugată între 16 și 27 de miliarde de euro. Această sumă include investiții, dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și crearea de noi locuri de muncă, conform unei analize publicate de InfoClima.
Planul guvernamental pentru parcurile eoliene offshore
Ministerul Energiei a lansat pe 23 iulie 2026 în consultare publică proiectul de Hotărâre de Guvern care stabilește lista perimetrelor destinate construcției viitoarelor parcuri eoliene offshore. Propunerea prevede o capacitate totală de peste 11 GW, ce va fi licitată în trei etape distincte.
Prima fază include trei zone cu o capacitate totală estimată la aproximativ 3,1 GW. În etapa a doua sunt planificate licitații pentru două zone însumând aproximativ 2,4 GW, iar cea de-a treia fază vizează un perimetru cu o capacitate de până la 6 GW.
Adoptarea acestei hotărâri este esențială pentru demararea procedurilor competitive de atribuire a concesiunilor conform Legii privind energia eoliană offshore. Totodată, reprezintă un angajament asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potențialul tehnic al energiei eoliene offshore în România
Un studiu realizat în 2020 a estimat potențialul tehnic total al energiei eoliene offshore în zona economică exclusivă a României în Marea Neagră la 94 GW. Din această capacitate, aproximativ 22 GW ar putea proveni din turbine montate pe fundații fixe, restul fiind atribuit turbiniolor plutitoare.
Acest potențial ilustrează un rezervor semnificativ de energie regenerabilă, care poate fi valorificat prin dezvoltarea infrastructurii necesare și a tehnologiilor aferente.
Impactul economic și social al proiectelor
Sectorul energiei eoliene offshore din România ar putea avea un impact considerabil asupra pieței muncii. O analiză publicată în 2023 estimează că instalarea unei capacități de 3 GW ar putea crea până la 22.000 de locuri de muncă echivalente cu normă întreagă. Dintre acestea, peste 15.000 ar putea fi generate în economia locală, cu condiția dezvoltării unei industrii românești pentru producția componentelor.
Pe lângă crearea de noi locuri de muncă, investițiile în acest sector ar implica și dezvoltarea lanțurilor de aprovizionare și participarea activă a industriei locale la etapele de producție, instalare și mentenanță a parcurilor eoliene offshore.
Provocări și soluții pentru realizarea proiectelor
Analiștii avertizează că succesul planurilor depinde de respectarea unui calendar strict, dar și de capacitatea rețelei naționale de transport al energiei, precum și de modernizarea infrastructurii portuare. Zona Dobrogei produce deja mai multă energie electrică decât consumă, iar viitoarele capacități eoliene offshore, împreună cu alte proiecte regenerabile și cu noile Unități 3 și 4 de la Cernavodă, ar putea exercita o presiune suplimentară asupra rețelei de transport al energiei.
Una dintre soluțiile discutate este construirea liniei de curent continuu de înaltă tensiune Constanța Sud, însă funcționarea acesteia nu este așteptată mai devreme de 2031, ceea ce poate afecta integrarea rapidă a energiei generate în rețea.
Recomandările experților pentru susținerea proiectelor
Specialiștii recomanda, printre altele, publicarea integrală a studiului tehnic care a stat la baza selecției celor șase perimetre, extinderea consultărilor publice, precum și o comunicare clară în ceea ce privește legislația secundară aferentă. De asemenea, se subliniază necesitatea unei planificări pe termen lung pentru infrastructura de transport a energiei, pentru a susține în mod eficient noile capacități generate.
Perspectivele dezvoltării industriei eoliene offshore în România
Dezvoltarea sectorului eolian offshore îi poate conferi României nu doar posibilitatea de a crește producția de energie regenerabilă, ci și oportunitatea construirii unei industrii naționale în jurul fabricării componentelor, instalării și întreținerii parcurilor eoliene marine. Această industrie ar putea genera o activitate economică durabilă și o diversificare a economiei locale.
Totuși, realizarea valorificării acestui potențial tehnic și economic depinde crucial de consolidarea rețelei naționale de transport al energiei, de modernizarea porturilor și de pregătirea unei forțe de muncă specializate, aspecte evidențiate în analiza citată. În lipsa acestor măsuri, implementarea proiectelor ar putea întâmpina dificultăți semnificative.
