România începe o tranziție energetică incontrolabilă cu 60 noi proiecte energetice în spitaluri și şcoli, dar cine-va plăti?
Ieri, 25 aprilie, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a semnat un nou set de contracte de finanțare care ne arată cum România începe o tranziție energetică incontrolabilă, cu proiecte energetice în spitaluri și şcoli. Cu toate acestea, câteva întrebări se ridică: de unde vine baniul necesar acestor investiții și cine va plăti facturile la termen?
Prima problemă este că proiectele semnate sunt destul de mici în comparație cu scara totală a sistemului energetic al României. Valorile semnate vizează o valoare de 114,990,533 lei (aproximativ 23 milioane euro) care pare minuscule atunci când se ia în considerație costurile totale ale sistemului energetic. Acest lucru ne face să întrebăm dacă aceste investiții sunt suficiente pentru a transforma România într-o țară cu energie curată.
În plus, ministrul Sebastian Burduja a afirmat că la momentul actual sunt aproximativ 831 de proiecte concrete, evaluare și finanțate prin care se vor instala aproape 300 MW de capacități de producere din surse regenerabile. Dar aceste cifre nu ne spun ceva despre impactul real asupra consumatorilor și a mediului înconjurător.
Acum, putem să rămânem încântați că România atrage bani europeni gratis pentru tranziția energetică, dar mai întâi ar trebui să ne gândim: de unde vine acest bani gratuit? Iată câteva exemple despre cum banii sunt atrași: un parc fotovoltaic în judeţul Alba care încearcă să devină autoconsumator, o schimbare în sistemul energetic din Botoşani sau chiar un proiect de energie regenerabilă în comuna Tărlungeni. Dar acest lucru nu ne spune cât de eficient este investiția și cine vor plăti costurile?
Pe lângă aceste întrebări, există și o problemă cu privire la structura proiectelor semnate: 60 de contracte, care se referă la 15.81 MW de capacitatea totală instalată, nu pare suficient pentru a transforma România într-o țară cu energie curată și eficientă.
În concluzie, România începe o tranziție energetică incontrolabilă, dar avem nevoie să ne întrebăm cum se potrievă aceste proiecte mici într-un context global de schimbări energetice. Este esențial să vedem efectele reale ale acestor investiții și să fim atenți la posibilele conflicte de interes care apar când banii europeni sunt atrași pentru tranziție energetică.
