România dislocă apărarea antiaeriană în apropierea satelor dunărene de pe malul opus al porturilor ucrainene bombardate de Rusia și crește patrulele și posturile militare de observație în acea zonă, au declarat două surse de rang înalt din domeniul apărării pentru Reuters.
Măsurile luate de România, împreună cu desfășurarea altor patru avioane de luptă americane F-16 și extinderea zonei de excludere aeriană, arată îngrijorare crescută atât în România, cât și în cadrul NATO, cu privire la posibilitatea extinderii războiului din Ucraina pe teritoriul său.
În noiembrie 2022, Polonia a fost îngrijorată după ce o fermă a fost lovită de o rachetă, incident în care două persoane și-au pierdut viața. Mai târziu s-a stabilit că racheta a fost trasă de apărarea antiaeriană ucraineană.
Acum, atenția este îndreptată către România, conform Reuters.
Curând după ce s-a retras din acordul privind exportul de cereale ucrainene prin Marea Neagră, pe 17 iulie, Moscova a început să atace porturile și depozitele ucrainene de pe Dunăre, încercând să blocheze principala rută alternativă pentru exporturile agricole ale Ucrainei.
Printre țintele atacate se numără porturile ucrainene Ismail și Reni, ambele situate pe Dunăre la câțiva kilometri de România. De asemenea, în zonele apropiate de granița cu Ucraina, în satul Plauru din Tulcea, au fost găsite resturi de la trei drone la începutul lunii septembrie.
Deși aceste incidente sunt izolate, resturile de drone găsite ridică riscul unor neînțelegeri sau chiar escaladare între Rusia și NATO, ceea ce determină forțele armate române să intensifice măsurile de securitate pentru a proteja civili, spun cele două surse militare pentru Reuters.
Reuters menționează că Armata Română a construit două adăposturi antiaeriene în Plauru după găsirea resturilor de drone, iar locuitorilor din zonă li se trimit mesaje RO-Alert atunci când porturile ucrainene sunt vizate de atacuri cu drone.
România „nu e o țintă”
În urma găsirii dronelor pe teritoriul românesc, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a afirmat că nu există nicio dovadă că atacurile rusești în apropierea graniței dintre Ucraina și România reprezintă un atac deliberat asupra României. Cu toate acestea, șeful NATO le-a catalogat drept “nechibzuite” și “destabilizatoare”, conform Reuters.
La rândul său, purtătorul de cuvânt al Ministerului român al Apărării, Constantin Spînu, a declarat că nu există indicii că Rusia vizează România, dar natura atacurilor asupra teritoriilor ucrainene din apropiere a făcut practic imposibilă prevenirea tuturor încălcărilor spațiului aerian.
“Aceste drone rusești zboară la altitudini foarte joase, uneori sub 200 de metri… sunt construite astfel încât să aibă cel mai mic impact asupra undelor radar. Nicio țară din lume nu își poate proteja 100% spațiul aerian împotriva tuturor mijloacelor de atac”, a declarat Spînu.
Sursele din domeniul apărării au precizat pentru Reuters că nu există informații despre niciun caz în care drone rusești complet funcționale să fi intrat în spațiul aerian românesc și că cele trei incidente cunoscute cu bucăți de drone căzute pe teritoriul țării noastre nu au inclus explozibili.
