Execuția bugetară semestrială: România reducere deficit și consolidarea fiscală susținute de creșterea veniturilor și controlul cheltuielilor
Ministerul Finanțelor Publice a publicat datele privind execuția bugetară pentru primele șase luni ale anului 2026, evidențiind reducerea deficitului bugetar la 2% din PIB și o creștere a veniturilor de 10,3% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat importanța acestor rezultate în contextul menținerii calificativului de investiții, avertizând totodată că stabilitatea politică și finalizarea PNRR rămân condiții esențiale pentru continuarea consolidării fiscale.
I. Veniturile bugetului general consolidat cresc cu peste 10%
Veniturile totale în primele șase luni s-au ridicat la 342,52 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 10,3% comparativ cu perioada similară din 2025. Ca pondere în PIB, acestea au crescut cu 0,46 puncte procentuale. Această evoluție a fost susținută în principal de veniturile fiscale, incluzând TVA-ul, impozitul pe salarii și venit, precum și impozitele și taxele pe proprietate, alături de o intensificare a atragerii fondurilor europene.
Impozitul pe salarii și venit a înregistrat încasări de 33,71 miliarde lei, în creștere cu 11,1%. Această dinamică a fost influențată de o majorare a impozitului pe dividende, care a crescut cu 29,9%, în contextul unor distribuiri concentrate în decembrie 2025 și al modificărilor legislative privind impozitarea acestora. De asemenea, încasările aferente Declarației unice au crescut cu 21,0%. Veniturile din impozitul pe salarii au avansat cu 5,8%, depășind cu mult dinamica fondului de salarii din economie, care a fost de 3,1%. Această diferență se datorează în special eliminării facilităților fiscale pentru anumite categorii de salariați din construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări sociale au ajuns la 110,86 miliarde lei, în creștere cu 7,1%, depășind și ele dinamica fondului de salarii. Aceasta reflectă atât extinderea bazei de impozitare conform Legii nr. 141/2025, cât și încasările din Declarația unică.
Impozitul pe profit a generat încasări de 18,97 miliarde lei, cu o creștere de 10,1% față de anul precedent. Creșterea este susținută de avansul veniturilor provenite de la agenții economici, de 12,5% an/an, și în mod special de plățile efectuate în luna iunie pentru definitivarea impozitului aferent anului 2025, care au crescut cu 17,5%. Încasările nete din TVA au totalizat 74,14 miliarde lei, în creștere cu 25,1% comparativ cu 2025. Această majorare rezultă din creșterea încasărilor brute de TVA cu 21,6%, influențată de modificarea cotelor prevăzute de Legea nr. 141/2025. În același timp, restituirile de TVA s-au majorat la 18 miliarde lei, o creștere de 9,7% comparativ cu perioada similară a anului anterior, sprijinind mediul de afaceri prin asigurarea lichidității și predictibilității financiare.
Veniturile din accize au ajuns la 23,25 miliarde lei, ceea ce reprezintă o creștere de 5,9%, impulsionată în special de avansul accizelor pe produsele energetice, care au crescut cu 13,9% față de anul anterior.
Veniturile nefiscale înregistrate au totalizat 24,13 miliarde lei, în scădere cu 15,9%. Aceasta a fost cauzată parțial de efectul de bază reprezentat de încasările suplimentare din perioada similară a anului 2025, inclusiv 1,6 miliarde lei provenite din recuperări de ajutoare de stat conform Legii nr. 9/2025.
Summele rambursate de Uniunea Europeană, incluzând plățile efectuate și donațiile, au însumat 30,29 miliarde lei, reprezentând o creștere de 20,8% față de 2025. Această accelerare subliniază rolul fondurilor europene în reducerea presiunii asupra resurselor naționale și în susținerea marilor proiecte publice.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a evidențiat creșterea rambursărilor nete de TVA, ajunse la 18 miliarde lei, ca pe un sprijin direct pentru mediul de afaceri. Această măsură are ca efect injectarea imediată de lichidități în companiile românești, eliminarea blocajelor din lanțurile comerciale și asigurarea predictibilității necesare antreprenorilor.
II. Ajustarea cheltuielilor și prioritizarea investițiilor
Cheltuielile totale ca pondere în PIB s-au redus semnificativ, de la 19,85% în prima jumătate a anului 2025 la 18,66% în 2026, marcând o scădere de 1,19 puncte procentuale. În termeni nominali, cheltuielile au crescut ușor, cu 0,8%, atingând 383,55 miliarde lei.
Principala strategie fiscală a fost temperarea cheltuielilor curente, în timp ce investițiile publice și absorbția fondurilor europene, inclusiv cele din PNRR și Cadrul Financiar Multianual, au fost protejate integral.
Cheltuielile cu personalul statului au însumat 82,11 miliarde lei, în scădere cu 3,3 miliarde lei față de semestrul I 2025. Această reducere rezultă din limitarea sporurilor și măsurile de temperare salarială implementate în perioada 2025–2026, iar ponderea acestor cheltuieli în PIB a scăzut de la 4,5% la 4%.
Cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 8,6%, atingând 49,42 miliarde lei, această majorare fiind influențată mai ales de creșterea plăților destinate sectorului sănătății.
Plățile pentru dobânzi s-au ridicat la 29,37 miliarde lei, cu 4,14 miliarde lei mai mult decât în primele șase luni din 2025, reprezentând 1,4% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socială au totalizat 126 miliarde lei, în scădere cu 0,5% comparativ cu semestrul I 2025, inclusiv compensările bugetare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al populației, în valoare de 104,30 milioane lei, conform Legii nr. 141/2025.
Subvențiile au însumat 6,7 miliarde lei și au fost alocate preponderent pentru transportul de călători, sprijinirea producției agricole și schema de compensare a energiei pentru consumatorii noncasnici, în valoare de 190,79 milioane lei.
Alte cheltuieli, în sumă de 6,82 miliarde lei, au scăzut cu 2,19 miliarde lei față de perioada similară a anului trecut și au cuprins burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, despăgubiri civile și titlurile de plată emise de ANRP.
III. Investițiile și finanțările europene în creștere
Cheltuielile aferente proiectelor finanțate din fonduri externe nerambursabile au atins 37,17 miliarde lei, acoperind programele din cadrul financiar 2014-2020 și 2021-2027, subvențiile agricole, Fondul pentru Modernizare și PNRR.
Investițiile, cheltuielile de capital și programele de dezvoltare au înregistrat o creștere semnificativă, de la 50,44 miliarde lei la 59,96 miliarde lei, cu un salt de 9,52 miliarde lei. Din această sumă, aproape 71% reprezintă investiții finanțate direct din fondurile europene nerambursabile și componenta de împrumut a PNRR.
Structura investițiilor indică o orientare clară spre sursele comunitare: plățile pentru fondurile externe nerambursabile din cadrul 2021-2027 și PNRR – granturi și împrumuturi – au totalizat în primele șase luni 15,32 miliarde lei, cu 56,32% mai mult comparativ cu perioada similară din 2025. Această creștere puternică a finanțării europene a compensat o scădere a investițiilor din surse naționale, care a avut un caracter tehnic, determinat de un efect de bază excepțional în 2025, când au fost achitate obligații restante pe programe naționale, recapitalizarea Companiei Naționale Carpatica Feroviar S.A. și plăți specifice legate de domeniul apărării.
Context și implicații
În ansamblu, execuția bugetară la șase luni demonstrează o disciplină fiscală crescută și un efort susținut de consolidare a finanțelor publice. Creșterea veniturilor cu preponderență din surse fiscale și majorarea absorbției fondurilor europene reprezintă elemente cheie care au permis reducerea deficitului la 2% din PIB, contribuind astfel la continuarea procesului de consolidare fiscală. Cu toate acestea, ministrul Alexandru Nazare avertizează asupra riscului de relaxare, indicând că menținerea calificativului investițional depinde de respectarea acestei direcții, consolidarea procesului prin rezultate consecvente, finalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și stabilitatea politică.
Acest raport semestrial oferă indicii clare despre prioritizarea investițiilor publice și a finanțărilor europene, esențiale pentru susținerea proiectelor pe termen mediu și lung, în timp ce se atenuează presiunea asupra resurselor interne. Totodată, politica de restituire promptă a TVA și măsurile de sprijin către mediul de afaceri subliniază angajamentul față de creșterea economică durabilă și predictibilitatea fiscală.
