România în ultimii 30 de ani: O poveste despre adaptare, reziliență și lecții învățate

ING Bank România aniversează 30 de ani de activitate pe plan local în 2024, iar cu această ocazie macroeconomiștii băncii au realizat o analiză amplă a evoluției principalilor indicatori economici în ultimii 30 de ani. Raportul, intitulat “30 x 30”, prezintă o radiografie a economiei și a societății românești din 1994 până în prezent, evidențiind direcțiile de dezvoltare, factorii principali ce au determinat schimbările profunde din acești ultimi 30 de ani, dar și unele estimări pentru următorii zece ani.

Economia României a traversat o perioadă de transformări profunde în ultimele trei decenii. PIB-ul a crescut de la aproximativ 26,6 miliarde de euro în 1994 până la aproape 357 de miliarde de euro în 2024. Schimbările structurale ale economiei, investițiile străine și aderarea la Uniunea Europeană au condus la o creștere economică accelerată. Estimările ING Bank arată că, în ritmul unei creșteri reale a PIB de 3.0 – 3,5% în următorii zece ani, PIB-ul României s-ar putea dubla și ar putea ajunge la 700 de miliarde de euro, ceea ce ar însemna ca România să intre în topul celor mai puternice zece economii din Uniunea Europeană.

Evoluția PIB-ului României în ultimii 30 de ani:

• 1994: 26,6 miliarde de euro
• 2000: 55,6 miliarde de euro
• 2008: 138,8 miliarde de euro
• 2014: 164,3 miliarde de euro
• 2020: 210,3 miliarde de euro
• 2024: 357 miliarde de euro (estimat)

Raportul evidențiază că, în ultimii 30 de ani, creșterea economică a României a reușit să conducă la performanțe notabile prin comparație cu cele ale altor state europene. Spre exemplu, dacă în 1994 PIB-ul României era de peste trei ori mai mic decât cel al Portugaliei, în 2024 economia României va depăși PIB-ul Portugaliei cu aproximativ 30%. Această evoluție reflectă atât eforturile interne de reformă, cât și beneficiile aduse de integrarea în Uniunea Europeană.

Etapele dezvoltării economice românești:

Tranziția către economia de piață în perioada 1990-2000, perioada de boom economic dintre 2000 și 2008 (când PIB-ul României a înregistrat o creștere medie anuală de 6,1%), criza financiară și recuperarea economică ulterioară (2009–2014), expansiunea post-criză (2014- 2020) și revenirea post-pandemică (2021-2024) au fost principalele etape ale dezvoltării economiei românești din ultimele trei decenii. Fiecare etapă a adus cu sine provocări și oportunități specifice, modelând economia și societatea românească.

Analiza ING arată că după anul 2000, în ciuda creșterii puternice a salariilor, veniturile din capital (profituri, chirii, dividende, aprecieri de active) au crescut într-un ritm superior veniturilor din muncă. Astfel, intrarea în Uniunea Europeană a adus prosperitate în special proprietarilor de capitaluri și investitorilor în imobiliare.

Evoluția pieței muncii și a salariilor:

Numărul de angajați din România a scăzut cu peste 20% în ultimele trei decenii ca urmare a restructurărilor realizate de marile companii de stat și a migrației externe a peste 3,6 milioane de români. Cel mai redus număr de salariați din economie fost înregistrat în 2011, când pe piața muncii s-au resimțit pe deplin efectele crizei financiare din 2008- 2009, iar România a ajuns la 4,3 milioane de angajați. Anul acesta, efectivul salariaților a atins un maxim al ultimilor 25 de ani, cu 5,16 milioane de salariați la jumătatea lui 2024. Această creștere reflectă o combinație de factori, inclusiv o creștere economică mai robustă, o îmbunătățire a condițiilor de muncă și o scădere a migrației externe.

În ultimii 30 de ani, salariul mediu net lunar a crescut de circa 14 ori, de la echivalentul a 72 de euro în 1994 la peste 1.000 de euro în 2024. Cu toate acestea, diferențele salariale între diverse sectoare și regiuni rămân semnificative, reflectând inegalități sociale persistente.

Sectorul educației și al sănătății:

Educația și sănătatea, două dintre sectoarele esențiale pentru dezvoltarea României, au traversat schimbări radicale în ultimii 30 de ani. Cu toate acestea, subfinanțarea acestor domenii s-a reflectat în evoluția indicatorilor de performanță aferenți.

De exemplu, în anul 1994, rata analfabetismului funcțional pentru absolvenții de gimnaziu era în jur de 10%, cu mult sub nivelul din prezent, de circa 40%-50%. Una dintre cauzele acestei evoluții nefaste este că România nu a avut niciodată o alocare de 6% din PIB pentru educație, așa cum prevede legea. De altfel, anul 2008 este singurul în care s-a apropiat cel mai mult de media UE (cu o alocare de 4,3% din PIB în România față de 4,8% media Uniunii Europene).

În schimb, în sectorul sănătății, cheltuielile publice au crescut cu un ritm mai accelerat. Dacă în 1994 cheltuielile publice cu sănătatea erau la circa 2% din PIB (față de media europeană de 6%), în ultimii ani a crescut în jurul valorii de 5%. Prin urmare, în ultimele trei decenii speranța de viață a crescut de la 69 de ani (în 1994) la 76 de ani (în 2024), însă tot este sub media UE (de peste 80 de ani).

Evoluția sectorului imobiliar:

În ultimii 30 de ani, stocul de locuințe a crescut destul de constant în România. Astfel, la finalul anului 2023, au fost consemnate peste 9,7 milioane de locuințe, cu 25% mai mult decât în 1994. Pe lângă numărul locuințelor, a crescut și dimensiunea acestora. De la o suprafață medie de 34 metri pătrați/ locuință în 1994, s-a ajuns la aproape 48,8 metri pătrați în 2023, adică cu 43% mai mult față de 1994. Cu toate acestea, prețurile locuințelor au crescut semnificativ în ultimii ani, făcând accesul la locuință mai dificil pentru anumite categorii de populație.

Concluzie:

Raportul ”30 x 30” prezintă tabloul evoluției economiei și a societății românești în ultimii 30 de ani. Transformările prin care a trecut România în anii de tranziție a economiei de la una centralizată la o economie de piață, văzute din perspectiva economiștilor ING Bank, ilustrează o poveste despre adaptare, reziliență și lecții învățate în călătoria spre un nivel de trai mai bun. Există încă provocări semnificative de abordat, dar progresele realizate în ultimii 30 de ani oferă speranță pentru un viitor mai prosper.