“`html
Turismul Românesc: Între Prețuri MARI și Greutăți Mici!
Într-o lume a turismului unde prețurile zboară la cer, Adrian Voican, așa zisul vicepreședinte al ANAT, ne servește o poveste despre succes și dorință, dar cu un pic de umor trist, căci România, dacă ar fi să ne luăm după spusele lui, e cam într-o stare care nu știe ce să mai creadă, zilele astea. „Totul merge spre bine”, ne spune el, dar cu o mâhnire mică care vine, oh bineînțeles, cu multe greutăți pe umărul său. Ne întrebăm, dar ce înseamnă acest „bine”? Un paradox, fără îndoială!
Voican a strigat în neantul cotidian că medicina ne-a învățat să nu facem rău, dar noi, românii, ne facem singuri rău, nu ca un prost, ci mai degrabă ca un artist, în stil original. Circulația întreruptă pe Valea Oltului și plajele la înnisipire sunt doar câteva din capodoperele noastre locale, un mix de incompetență și disconfort, care ne face să înjurăm la o bere rece. Dar cu turiștii străini, să nu se joace, căci aceștia plătesc sara cu toți bănuții!
Adrian Voican ne dă o lecție despre anticipare, spunând că trebuie să fim prevăzători, dar mai mult decât atât, parcă a strigat „Tu, române!” căci ne va da de învățat! Nu-i poți așeza pe străini pe un drum închis, ei trebuie să creadă că suntem pregătiți, dar chiar suntem? Haideți, cu soluții care nu vin sub forma unor autocare electrice, „ce ar fi dacă am avea parcări mari?”, se întreabă șugubăț, dar nimeni nu răspunde.
Promovarea României apare ca o melodie veche, dar Voican sugerează să ne îmbrățișăm idolul regional, adică să ne lipim de vecinii noștri balcanici. Poate că împreună, cu o sinergie de țări, să spargem gheața turistică și să strălucim pe harta mondială. Romania trebuie să fie o destinație, dar cumva cu ajutor! Oare suntem pregătiți?
România, o Destinație Desăvârșită? Clar DA!
Obsesia noastră națională legată de gastronomia internațională este cam firească, dar Voican ne avertizează că chinezii vor mâncare chineză, evreii mâncare kosher, dar noi îi primim pe toți la o masă cu sarmale, nu-i așa? Ca o mâncare pe care nu o mâncăm acasă, dar o servim străinilor de parcă suntem niște bucătari de top. Să ne adaptăm, pe dracu, suntem pe drumul cel bun!
Voican declară că avem un produs turistic bun dar, fără o promovare care să ne învăluie ca o pătură călduroasă, riscăm să fiți uitați sub un morman de bilete de avion și impresii slabe. De parcă noi ne dorim să fim ultimii dintre cei mari, suntem și noi în primele 50 de țări ale lumii. Atunci de ce să ne plângem? Totul e bine și frumos, dar despre acest turism rămân numai vorbe!
Români și Călătoriile în Extern: Vise și Realitate
Scenariul cu românii fugind aiurea în lume este socant şi dezvolta un sentiment ciudat. Voican zice că nu sunt chiar așa de mulți care pleacă din țară, dar dacă s-ar uita puțin mai bine, ar vedea că 1.700.000 de oameni stau pe litoralul nostru. „Turismul românesc devine o speranță!”, susține el, dar pentru cât timp? Începem să ne simțim ca niște delicioase delicatese pe un meniu scump!
Referitor la prețuri, aici Voican își păstrează optimismul, văzând parca ologii cum dansează pe sârma prețurilor mari. „E bine să plătim tare, pentru că înseamnă că suntem dorți și cautăm să investim în noi!”, ne zice el, dar oare nu e un joc al minții? S-au adunat banii, se trage linie și, pe alocuri, cam rămâi cu o bere în mână – dar într-o lume unde și străinii își lasă banii, ce mai contează?”
“`
