Problema aderării la Schengen nu e doar una financiară, a explicat Metsola, care a fost întrebată despre costurile pe care România trebuie să le suporte din cauza neaderării în spațiul comun. Parlamentul European a luat în considerare timpul pierdut la granițe, dar situația e mult mai complexă.
Sorin Grindeanu, ministrul Transporturilor, a afirmat ieri că România ar putea cere despăgubiri pentru neintrarea în Schengen, iar impactul financiar ar reprezenta 2% din PIB.
Refuzul cancelarului Karl Nehammer vine la pachet cu un sentiment anti-european, a spus Metsola.
„Pentru o țară care acum 12 ani a fost de acordată de către Parlament și Comisie că nu există obstacole legale sau politice pentru aderarea la Uniune, este absolut esențial ca ea să beneficieze de una dintre cele mai valoroase libertăți oferite de statutul de membru al UE: libertatea de mișcare.
Mă îngrijorează acei oameni care vor să distrugă progresul Europei. Pentru că acei oameni care doresc acest lucru nu vor să construiască o majoritate. Pentru a construi o majoritate, trebuie să lucrăm din greu și merită. Probabil greșeala care s-a făcut a fost că atunci când a apărut acest sentiment de frustrare față de deciziile luate, acesta a fost ignorat”, a mai explicat președinta Parlamentului European.
Declarația Robertei Metsola vine la nouă luni după ce Guvernul Austriei a votat împotrivirea aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen. Președinta PE a discutat cu jurnaliștii în cadrul unui briefing de presă în Strasbourg. Parlamentul European s-a reunit în sesiune plenară între 11 și 14 septembrie.
În luna iulie a acestui an, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care face indirect din Austria o problemă pentru Uniunea Europeană, veto-ul său fiind considerat ca subminând fundamentul comunității.
Pe lângă faptul că cetățenii români și bulgari sunt discriminați și că există costuri economice, eurodeputații atrag atenția că „dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la apariția unui sentiment anti-european în aceste țări, ceea ce duce la o scădere a încrederii în proiectul UE și în instituțiile sale”.
Eurodeputații au cerut Comisiei și Consiliului să faciliteze aderarea României și Bulgariei la Schengen până la sfârșitul acestui an.
