România, în pericol de sancțiuni UE pentru plafonarea prețurilor la energie! Comisia Europeană amenință cu o procedură de infringement

România se confruntă cu o situație delicată, după ce Comisia Europeană a demarat o procedură de infringement pentru plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze. Această măsură, implementată de România pentru a proteja populația de creșterea prețurilor, este considerată incompatibilă cu legislația europeană.

Comisia Europeană consideră că plafonările impuse de România producătorilor de energie electrică și gaze naturale sunt incompatibile cu Directiva (UE) 2019/944 și Regulamentul (UE) 2019/943 privind piața internă a energiei electrice, precum și cu Directiva 2009/73/CE privind regulile comune pentru piața internă a gazelor naturale.

Ministerul Energiei susține că România a acționat în conformitate cu Regulamentul UE privind intervențiile de urgență pe piața energiei electrice (Regulamentul 2022/1854), care permite statelor membre să intervină pentru a proteja cetățenii în fața prețurilor ridicate. Cu toate acestea, Comisia Europeană argumentează că aceste măsuri limitează libertatea producătorilor de energie electrică și gaze de a-și determina prețurile angro în România.

Această situație pune România în fața unei dileme. Pe de o parte, trebuie să respecte legislația europeană și să elimine plafonările, pe de altă parte, trebuie să protejeze populația de creșterea prețurilor la energie. Guvernul român se află sub presiune, având de ales între a se conforma cerințelor Comisiei Europene și a risca sancțiuni sau a menține plafonările și a se confrunta cu posibile consecințe negative asupra pieței interne a energiei.

De ce este România singura țară cu plafonări?

România este singura țară care a păstrat plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale, chiar dacă s-a finalizat de peste un an criza energetică. Un argument esențial este că măsurile luate de România au avut ca scop protejarea populației și asigurarea securității energetice într-un context dificil, generat de criza energetică europeană.

Ministerul Energiei afirmă că România a adoptat aceste măsuri ca un „răspuns temporar pentru a gestiona impactul creșterii volatilității prețurilor la energie pe piețele internaționale și pentru a asigura accesul la energie la prețuri accesibile pentru cetățeni și companii”.

Cu toate acestea, România a avut cele mai mari prețuri pe piața spot la energia electrică. De asemenea, la consumatori nu sunt cele mai mici prețuri.

Cum funcționează plafonările și ce câștigă statul?

În prezent, un producător este obligat să vândă energia cu 400 lei (80 euro)/ MWh, iar gazele cu 120 lei (24 euro)/MWh. Ce este peste aceste niveluri se supraimpozitează cu 100%.

Banii obținuți din supraimpozitarea producătorilor sunt direcționați către Fondul de Tranziție Energetică, din care se finanțează compensarea facturilor către consumatori. Până în prezent, statul a compensat facturi către furnizori de peste 5 miliarde de euro.

Care sunt riscurile pentru România?

Procedura de infringement demarată de Comisia Europeană este într-o etapă incipientă, în care România a primit o scrisoare de punere în întârziere. Dacă România nu va elimina plafonările în următoarele două luni, Comisia Europeană poate emite un aviz motivat, urmat eventual de sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

O condamnare a României de către CJUE ar putea avea consecințe grave, inclusiv amenzi financiare considerabile. De asemenea, ar putea afecta accesul României la fonduri europene și ar putea deteriora imaginea țării în cadrul Uniunii Europene.

Ce soluții are România?

România are două opțiuni: fie să elimine plafonările și să se conformeze legislației europene, fie să caute o soluție de compromis cu Comisia Europeană. O soluție de compromis ar putea implica o etapă de tranziție, în care plafonările ar fi eliminate treptat, cu un impact minim asupra populației.

Indiferent de soluția aleasă, România trebuie să găsească o modalitate de a proteja populația de creșterea prețurilor la energie, fără a intra în conflict cu legislația europeană.