România în pericol de a rămâne fără culturi agricole? Avertisment din partea Băncii Mondiale: împădurirea terenurilor agricole este imperativă

România se află pe locul al șaselea în ceea ce privește suprafața agricolă utilizată în Uniunea Europeană. În ultimii ani, țara noastră a fost unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de grâu, porumb și floarea soarelui.

Cultivarea cerealelor ocupă aproximativ două treimi din terenurile arabile, reprezentând între 60% și 70% din suprafața agricolă totală, în funcție de an.

Pentru a realiza obiectivele din cadrul Planului UE pentru o tranziție verde – Pregătiți pentru 55 (Fit for 55) în 2030, România trebuie să reducă emisiile cu 3,9%. În perioada 1990-2018, țara noastră a reușit deja să reducă emisiile cu 53,2%, conform Raportului Băncii Mondiale pentru România privind Clima și Dezvoltarea.

Cu toate acestea, o creștere economică și o îmbunătățire a nivelului de trai pot duce la o creștere a emisiilor, în loc să scadă, avertizează sursa citată.

Pentru a atinge obiectivul de emisii zero până în 2050, România trebuie să reducă în mod semnificativ emisiile în sectoarele cu emisii greu de redus și să extindă suprafețele împădurite pentru a absorbi CO2, conform solicitării Băncii Mondiale.

Acest obiectiv necesită intervenții politice și reglementări pentru a optimiza utilizarea terenurilor și a crește suprafețele împădurite, subliniază Banca Mondială.

Raportul de Țară privind Clima și Dezvoltarea pentru România indică o traiectorie potențială pentru atingerea obiectivelor de neutralitate climatică până în 2050. Raportul subliniază necesitatea reducerii semnificative a emisiilor pe termen scurt în trei sectoare cheie: generarea de energie, agricultura și transportul.

Pentru a atinge neutralitatea climatică până în 2050, toată societatea trebuie să fie implicată și să abordeze provocările substanțiale pe care le presupune această tranziție, avertizează Banca Mondială.

Investițiile necesare în dezvoltarea verde în sectoarele cheie de decarbonizare, cum ar fi energia electrică, clădirile și transporturile, sunt estimate la aproximativ 3% din PIB-ul cumulativ până în 2050.