“`html
România pe marginea prăpastiei: pierderi de 227 milioane de euro de la UE!
Într-o ședință de lucru de joi, Guvernul României a fost pus în fața unei realități crunte: riscăm să pierdem 227.936.161 de euro din fondurile PNRR, o sumă colosală, după ce Comisia Europeană a suspendat cererea de plată numărul 3, și toate acestea din cauza neîndeplinirii Jalonului 121, o tărășenie care a lăsat pe toată lumea cu gura căscată, totul pe fondul unei transparențe care, se pare, nu a fost deloc pe placul europenilor.
Informațiile venite de la Ministerul Energiei sunt clare: procedurile de selecție pentru consiliile de administrație și supraveghere ale companiilor energetice de stat n-au fost derulate deloc în stilul cerut, adică integritate, competiție și transparență, conform OUG 109/2011 – de parcă, cine ar fi avut răbdare să respecte toate regulile acestea?
Jalonul 121 a fost un fel de contract cu obligații, care cere numirea membrilor consiliilor energetice prin selecții care, evident, au fost uitate ca amintirile neplăcute și care spune clar că trebuie să demarezi procesul de selecție în termen de 60 de zile după un mandat expirat, dar se pare că această regulă a fost tratată ca un simplu ornament pe perete, doar pentru a păstra o ordine superficială.
Numiri care provoacă suspiciuni: Hidroelectrica, în colimatorul Europei!
La Hidroelectrica, emblematică pentru energia națională, Comisia Europeană a trecut direct la observații critice. Ministerul Energiei a punctat că „4 deficiențe în Consiliul de Supraveghere și 2 în Directorat” sunt evidente, și uite că actualul CEO, Károly Borbély, are un trecut care nu sună deloc bine: a fost parte din Consiliu înainte de a deveni director, de parcă n-ar fi el însuși suspect de o kolosală lipsă de transparență.
Pentru Minister, povestea e simplă, Borbély nu era implicat în decizii esențiale, dar CE vine cu concluzii sec și spune că totul a fost departe de a fi transparent, iar perioada scurtă de tranziție între demisie și noua numire este insuficientă, astfel că întrebările despre conflictul de interese nu vor dispărea repede.
Directorul financiar de la Hidroelectrica: un alt scandal!
Dar, haideți să ne uităm și la directorul financiar, Marian Fetița, care, surprise-surprise, este și el în vizorul Comisiei, cu suspiciuni că nu are calificările necesare, ceea ce sună cam ca o veselie într-un peisaj apocaliptic: „Persoana numită ca și CFO nu a îndeplinit condițiile de eligibilitate”, un adevărat regal al ghinionului!
Ministerul, în fața unei astfel de situații, cere Consiliului de Supraveghere să remedieze repede, altfel riscul de a pierde 16 milioane de euro din PNRR devine un scenariu foarte lucrativ pe care nimeni nu-l dorește.
CE Oltenia: jucători pe terenul greșit
Vorbind despre Complexul Energetic Oltenia, Comisia a descoperit nereguli câte-n lună și în stele, inclusiv membri ai Directoratului care își fac singuri selecțiile. Implicarea directă a lui Dan Iulius Plaveti și Cosmin Trufelea în achiziția ARC Consulting SRL este un exemplu strigător la cer, unde aceștia au semnat contractul de achiziție care îi includea și pe ei înfuncții, o întreagă mascaradă de nepătruns!
CE a pus punctul pe „i” subliniind că lucrurile sunt departe de a fi conforme cu cerințele de guvernanță corporativă, și uite așa s-a stricat și acest joc al numirilor, totul pe riscul nostru!
Unde e controlul, domnilor?
Mai mult, Comisia a descoperit că problemele nu se opresc numai la Hidroelectrica și CE Oltenia, dar și la Nuclearelectrica, Romgaz, și alte companii de stat, unde „provizoratul” și „nefinalizat” sunt cuvinte cheie, unde legile par mai mult sugestii decât obligații legale. De exemplu, la Nuclearelectrica, tot consiliul urmează să fie schimbat, dar cine știe când se va întâmpla asta cu adevărat?
Pe mlăștinosul teren al acestor nereguli, expirarea termenelor dezvăluie o realitate dureroasă, pentru că la final de noiembrie 2025 trebuie să vedem o conformare, sau e bye-bye fonduri europene!
Fraudă și supraimensură: 869 de milioane înghețate!
Și nu-i doar Jalonul 121 care atrage sancțiuni, ci mai multe jaloane adunate ca o masă de neînțeles: 869 de milioane de euro sunt suspendate din cererea de plată numărul 3, toate datorită absenței unor măsuri corespunzătoare, o ruptură nemiloasă între ceea ce se promite și realitatea dezechilibrată a guvernanței.
Dilema românească: Să revocăm sau nu?
Între a plăti penaliăți exorbitante sau a pierde fonduri europene, România pare că se află într-o capcană, și aici apare întrebarea: cine va îndrăzni să forțeze revocarea acestor membrii suspecți? Cu toate acestea, pare că deciziile sunt blocate la nivel de consilii de supraveghere, iar situația stă încremenită într-un cerc vicios de neimplicare și nesiguranță.
Până acum, doar 65,5% din angajamente au fost realizate, iar perspectiva pierderii totale devine din ce în ce mai reală, cu un termen vijelios care se apropie.
Articolul România riscă să piardă 227 milioane de euro din PNRR: Comisia Europeană critică numirile netransparente din companiile energetice de stat apare prima dată în Mediafax.
“`
