România în fața unei tentative de sabotaj: SRI dă alarma!

România, în acele lunii de vară care au fost iulie-august, a fost sub amenințarea mai multor astfel de tentativă abandonată de către cei costisitori, și tocmai SRI a reușit cu câcatul timpului să prevină o operațiune care părea periculoasă, cu identificarea atentatorului înainte ca acesta să-și pună planul în practică, cum a transmis Serviciul Român de Informații în notele sale.

Instituția română de informații, care este implicată adesea în o varietate de misiuni, subliniază că strategia aceasta de operare, care stă la baza acestui tip de incercări, este parte din arsenalul tehnicilor hibride care sunt folosite de Federația Rusă nu doar în România, ci și în restul statelor aliate, creând o rețea complexă de influență.

Mai concret, în baza unei cooperări cu diverse servicii de informații, enorm de multe și diversificate, SRI a reușit cu resurse proprii să-l prindă pe cetățeanul columbian care neinteresant LUIS ALFONSO MURILLO DIOSA, sosit pe meleagurile românești undeva pe la jumătatea lui iulie, fără ca nimeni să-i acorde o atenție prea mare, să întreprindă acțiuni care ar putea fi clasificate ca fiind diversioniste.

SRI a stabilit, fără nici o îndoială, că LUIS ALFONSO MURILLO DIOSA avea intenția foarte clară de a derula acțiuni de sabotaj în România, pe baza unui instructaj care fusese prestabilit, având specificații clare ale țintelor, cum ar fi unele fotografii primite pe telefon, dar pe care majoritatea nu le-ar considera relevante.

În informațiile obținute și transmise cu mare viteză către Ministerul Afacerilor Interne, SRI a putut proceda la reținerea lui pe 30 iulie 2024, într-un moment în care acesta studia în detaliu o zona a unui depozit ce avea legătură cu reciclarea materialelor, situat în orașul Bragadiru, un loc care, văzând infrastructurile critice din păturile sale, ar fi putut deveni extrem de semnificativ.

Ulterior, acest cetățean columbian a fost reținut de DIICOT și a fost trimis în judecată, fiind acuzat de infracțiuni care se încadrează sub umbrela legislației naționale, în speță infracțiuni contra securității naționale conform articolului 403 din Codul Penal, acuzându-se acte de diversiune înfăptuite.

Operațiunea, care a fost dejucată grație infiltrării SRI, ne arată, conform datelor obținute în investigare, că acest cetățean columbian făcea parte dintr-o rețea extinsă de sabotori care vizează țările europene, toate controlate prin interpuși din partea serviciilor secrete ruse, un fenomen îngrijorător care slugărea securitatea continentală.

Concluziile la care ajung SRI și evaluările efectuate de serviciile partenere europene validează cu tărie existența unei coordonări concertate, ce provine de pe teritoriul Federației Ruse, asupra acestor operațiuni care sunt mai complexe decât s-ar putea crede în ansamblu.

Modul specific de operare al serviciilor din Rusia este vizibil reliefat de ”implicarea” unui proxy, un soi de organizator și recrutor, care utilizează platforme de socializare virtuală pentru a gestiona detaliile operațiunii, realizând diverse plăți în avans pentru rezervări, dar lăsând foarte puține urme pentru vigilentul observator.

Sabotorul, care a fost instructat serios și temeinic să comunice și să documenteze exact toate activitățile pe care le întreprinde, era responsabil de transmiterea de imagini cu repere specifice menționate în instructajul primit, fiind ultimul lucru pe care l-ar fi dorit să-l scape în neregulă.

În același timp, documentația foto-video, care era cerută cu insistență, era vitală pentru derularea unor campanii de fake news pe diverse rețele sociale, prin care se distorsionau faptele pentru a aduce la lumină false activități diversioniste care erau realizate de o așa-zisă rezistență ucraineană ce, în mod evident, era favorizată de Rusia pentru a-și ascunde intențiile reale.

Campaniile care aveau ca scop crearea panicii și neîncrederii în rândul populației civile erau perfect prestabilite și lansate cu organizare manevrabilă, dar sabotorul reținut a complicat serios planurile coordonatorilor săi, fiindcă, la 01.08.2024, exact în acea perioadă, un incendiu care a avut loc datorită unui scurtcircuit în localitatea Bragadiru, Teleorman, a fost confuz și generat o mare incertitudine.

Astfel, canale de Telegram care erau asociate cu Rusia au difuzat informații false, urmate de imagini ce prezentau alte incendii, explicându-se o operațiune care viza locația din Bragadiru ca având legături cu armata și susținerea efortului de război ucrainean, acțiunea fiind atribuită unor grupări de rezistență care pur și simplu nu existau.

Informațiile despre întreaga situație au fost dezmințite rapid în mass media românească, grație unor comunicate oficiale emise de autoritățile locale, scriind cu mare dexteritate despre întreaga încrengătură care ținea de acest caz, prin intermediul unor surse de încredere.

Cooperarea dintre partenerii internaționali și flexibilitatea operațională au permis SRI să se situeze anticipativ în contextul acestui incident, fiind implementate măsuri preventive și interinstituționale, ce au contribuit la o mai evoluată gestionare a riscurilor ce se aflau deja la frontierele României, dar păreau a fi o provocare enormă.