De ce România este nepregătită pentru situații de urgență: analiza adăposturilor de protecție civilă
În contextul creșterii riscurilor de securitate regională și a amenințărilor emergente, raportul Curții de Conturi a României privind adăposturile de protecție civilă scoate la iveală o realitate alarmantă: infrastructura de protecție a populației este în mare parte nefuncțională. Acest aspect devine crucial, având în vedere că capacitatea actuală de adăpostire a populației este extrem de limitată, ceea ce ar putea avea consecințe devastatoare în cazul unei crize majore.
Filmul Evenimentelor
La sfârșitul anului 2023, România dispunea de un total de 5.072 de adăposturi de protecție civilă, conform datelor oficiale. Dintre acestea, însă, 2.543, adică peste 50%, sunt considerate neoperaționale. Multe dintre aceste adăposturi, construite în perioada comunistă, sunt acum degradate și insalubre, fiind utilizate ca depozite sau neîndeplinind standardele tehnice necesare. De altfel, aproximativ 73% dintre adăposturi au fost ridicate înainte de 1990, ceea ce subliniază necesitatea urgentă de reabilitare și modernizare.
În acest context, capacitatea totală a adăposturilor special construite este de doar 611.922 de persoane, ceea ce reprezintă un mod alarmant de 3,2% din întreaga populație a României. Chiar și atunci când se iau în considerare alte spații care ar putea fi folosite în situații excepționale, cum ar fi stațiile de metrou sau parcările subterane, capacitatea totală estimată nu depășește 989.000 de persoane, echivalentul a puțin peste 5% din populație.
Un alt aspect critic evidențiat de raportul Curții de Conturi este lipsa unei evidențe complete a spațiilor disponibile pentru adăpostire. Autoritățile admit că nu cunosc numărul real al acestor adăposturi, ceea ce complică evaluarea capacității de reacție a statului în fața unei crize majore. Această situație este agravată de faptul că multe autorități locale nu au reușit să identifice toate spațiile utilizabile.
Mizele si Consecintele
Impactul pe termen lung al acestei situații este semnificativ. Într-un context geopolitic marcat de instabilitate, infrastructura de protecție civilă ineficientă ar putea lăsa milioane de români fără un refugiu adecvat în cazul unor atacuri sau dezastre. Nevoia urgentă de modernizare și extindere a rețelei de adăposturi este evidentă, iar autoritățile sunt presate să acționeze, mai ales în lumina evenimentelor recente din regiune, cum ar fi războiul din Ucraina.
Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a început să publice informații despre adăposturile disponibile și recomandă populației să se informeze din surse oficiale. Totuși, având în vedere lipsa unei evidențe complete, este dificil de evaluat cât de pregătită este România pentru a răspunde unor situații de urgență. Această neclaritate nu doar că afectează securitatea națională, dar și încrederea cetățenilor în capacitatea statului de a-i proteja în vremuri de criză.
