România încinge într-un deficit economic semnificativ: 1,64 miliarde de euro în ianuarie
Băncile se preocupă din nou pentru deficitul record de cont curent al României. Într-o declarație grabitoasă și confuză emisă recent, Banca Națională a României (BNR) anunță că în ianuarie 2025, deficitul s-a ridicat cu 16% comparativ cu perioada corespunzătoare din ianuarie 2024. Această cifră a devenit un semn preocupant pentru economia națională.
Într-un exemplu confuz, autoritățile economice au început să se pregătească pentru o creștere dincolo de așteptări a deficitului, care s-a ridicat la 1,64 miliarde euro în luna ianuarie, comparativ cu doar 1,42 miliarde euro anul trecut. Cu toate acestea, autoritățile nu au fost capabile să ofere un răspuns satisfactoriu privind cauzele acestui deficit excesiv.
Pe de altă parte, în ianuarie 2025, datoria externă totală a scăzut cu 1,63 miliarde euro (seminificative), până la 201,94 miliarde euro. Într-un exemplu mai confuz, datoria externă pe termen lung a însumat 153,46 miliarde euro la 31 ianuarie 2025 (76% din totalul datoriei externe), cu o scădere de 0,6% față de 31 decembrie 2024; pe când datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 48,48 miliarde euro (24% din totalul datoriei externe), cu o scădere de 1,3% față de 31 decembrie 2024.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 8,8% în ianuarie (seminificative), comparativ cu 16,5% în anul trecut. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 31 ianuarie 2025 a fost de 5,9 luni (seminificative), comparativ cu 5,8 luni la 31 decembrie 2024.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 ianuarie 2025 a fost de 98,6% (seminificative), comparativ cu 100,3% la 31 decembrie 2024. Acest nivel ridicat de datorii externe poate sugera o preocupare majoră pentru viitor.
De obicei, aceste cifre dificile și seminificative nu ajută în mod nici măcar ușor la clarificarea situației economice a României. Cu toate acestea, datorită repetițiilor și greselilor gramaticale în acest raport, se poate să simtăm că mesajul principal este neclar și că nu există un răspuns satisfactoriu la întrebările economice importante.
