România în 2024: De ce depindem atât de mult de importuri pentru alimente?

ActualitateRomânia în 2024: De ce depindem atât de mult de importuri pentru alimente?

Analiza disponibilităților de consum ale populației în 2024: România și dependența de importuri

Rezultat: Conform datelor publicate recent de Institutul Național de Statistică (INS), România se confruntă cu un nivel scăzut de autoaprovizionare în 2024, ceea ce indică o dependență semnificativă de importuri pentru diverse produse alimentare. Producția internă nu reușește să acopere consumul, iar importurile devin esențiale în acest context economic.

Momente cheie

  • Producția de legume în 2024: 2,2 milioane de tone, consum: peste 3 milioane de tone, importuri: 1 milion de tone (INS).
  • Producția de fructe: 2 milioane de tone, consum: 2,1 milioane de tone, importuri: 1,4 milioane de tone (INS).
  • Cel mai scăzut grad de autoaprovizionare se înregistrează la orez: 8%, cu importuri din Myanmar și Thailanda.
  • La carnea de porc: producție de 330.000 de tone, consum de 730.000 de tone, cu importuri majoritare din Germania și Spania.

Declaratii

Tudorel Andrei, președintele INS, a declarat: „Dacă costul de producție este mai mare decât prețul obținut, atunci importăm din alte țări mai ieftin. La legume, de exemplu, nu putem produce tot anul din cauza climei. Producția pe timp de iarnă presupune costuri mari, iar importurile din Turcia sau Spania sunt mai avantajoase. Este un lucru firesc.”

Dénes Laczkó, CEO al Protena și Poultry Investment, a adăugat: „În sectorul porcin importăm încă majoritatea consumului intern. Au existat programe de finanțare pentru fermele de reproducție, însă este nevoie de investiții suplimentare în ferme de îngrășare, abatoare moderne și procesare. Nu este normal ca principala sursă de proteină pentru români să fie în proporție de peste 50% din import.”

Clasament / context

În 2024, România continuă să depindă de importuri pentru produsele alimentare de bază. Acest lucru se reflectă în gradul scăzut de autoaprovizionare la orez (8%), piersici (12%), pește (13%), zahăr (26%), unt (36%), cartofi (44%) și carne de porc (45%). Deși producția vegetală este un punct forte, cu o acoperire a necesarului de grâu, porumb, rapiță și floarea-soarelui, lipsa integrării pe verticală limitează valoarea adăugată a exporturilor. Această situație subliniază necesitatea unor investiții strategice în sectorul agricol românesc pentru a reduce dependența de importuri în viitor.

Check out our other content

Check out other tags:

Most Popular Articles