România Ignoră Interdicțiile UE: O Curgere de Pesticide în 2025?

Bucureștii au dat undă verde pentru utilizarea de Cruiser 350 FS în 2025 pentru porumb și floarea soarelui, unul la care, de altfel, au fost incluse și alte chimicale interzise, invocând infestări grave cu dăunători care sunt din ce în ce mai costisitoare pentru agricultori, iar această decizie ridică mai multe întrebări serioase în legătură cu modul în care România înțelege legislația Uniunii Europene, fiind un exemplu clar al neputinței Comisiei Europene de a-și aplica propriile norme, coroborate cu presiunile economice tot mai intense și repetate.

Producția de floarea soarelui reprezintă baza agricolă a României, secțiunea aceasta fiind printre cele mai mari din Europa, iar importanța ei nu poate fi subestimată, având în vedere că este esențială nu doar pentru consumul intern, ci și pentru export.

Agricultorii din sudul și sud-estul țării, acolo unde peisajul este tot timpul dominat de porumb și floarea soarelui, se confruntă cu riscuri mari din partea dăunătorilor precum gărgărița porumbului, care este cunoscută de multă vreme (Tanymecus dilaticollis) și elateridelor din genul Agriotes, iar acești dăunători, cu toate că sunt frecvenți, pot duce la distrugerea culturilor în stadii foarte timpurii, forțând agricultorii să reînsămânțeze, ceea ce generează costuri suplimentare și reduce randamentul pe terenurile cultivabile prin metodele monoculturii deseori folosite fără discernământ.

În absența substanțelor precum neonicotinoidele, agricultorii avertizează că în anumite zone se poate pierde întreaga cultură, iar Ministerul Agriculturii a recunoscut aceste realități cu toate că s-a folosit scuzele riscurilor pentru deciziile luate, afirmând că semințele tratate cu pesticide vor fi autorizate să fie folosite doar în acele locuri unde infestările sunt grave, dar fără a menționa pe de-a întregul cât de des se va verifica aceste controale stricte, minimizând riscurile de mediu.

Totuși, neonicotinoidele au devenit celebre pentru nocivitatea lor extremă față de insectele polenizatoare, mai ales având în vedere că studii recente demonstrează clar că utilizarea lor nu numai că duce la scăderea numărului de albine, dar poate provoca și pierderi semnificative de biodiversitate, ceea ce sugerează că interdicția impusă de UE în 2018 asupra Cruiser 350 FS și altor neonicotinoide pentru uzul în aer liber ar putea fi un pas necesar.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene a adoptat o hotărâre în 2023 destinată să elimine lacunele legislației, acestea exploatate de România dar și de alte state membre care continuă să ocolească interdicțiile, în timp ce țări precum Franța și Belgia, care au fost la un moment dat printre cele mai mari consumatoare de neonicotinoide din UE, s-au conformat rapid, dar România, contrar acestora, a autorizat constant utilizarea acestor substanțe în regim de urgență, an de an, continuând să scape de responsabilitățile europene.

Comisia Europeană a declarat pentru Politico că nu a primit încă o înștiințare formală din partea României cu privire la cele mai recente derogări, însă purtătoarea de cuvânt a subliniat că subiectul este acum discutat de Comitetul Permanent al Plantelor, Animalelor, Hranei și Nutrețului, organul la care se reunește reprezentanții ministerelor naționale pentru a oferi recomandări vis-a-vis de implementarea politicilor publice.

În acest peisaj complex al legiu-rii și al realității agricole, apicultorii români devin printre cei mai fervenți opozanți ai neonicotinoidelor, apelând în mod repetat la instituțiile europene să ia acțiuni stricte, ei avertizând că aceste insecticide interzise, dar utilizate în continuu, le-au dus activitatea spre colaps.

POLITICO a subliniat că această sfidare a României apare în contextul instabilității politice și este reflectată în reținerea Bruxelles-ului de a interveni, iar acest lucru derivă parțial din teama ca nu cumva să supere membrii est-europeni care manifestă o opoziție tot mai intensă față de obiectivele de sustenabilitate ale Uniunii, creând o stare de tensiune între imperativul economic și promovarea de politici eco-compatibile.

Vocile critice din interiorul Uniunii Europene afirmă că inacțiunea Comisiei semnalează statelor membre că prioritățile economice se pot plasa înaintea legislației de protecție a mediului, ceea ce poate crea un precedent periculos în viitor.

„Acest lucru stabilește un precedent primejdios”, a subliniat Martin Dermine de la organizația anti-pesticide PAN Europe, care a atras atenția asupra riscurilor generate de lipsa interpretării corecte a normativelor europene.

Dacă Bucureștii vor rămâne nepedepsiți, a avertizat Martin Dermine, s-ar putea crea un efect de domino al unor sfidări repetate ale legislației la nivelul întregului bloc european, subminând astfel credibilitatea Europei în respectarea compromiselor în zona mediului de toate naturile, și nu doar.