România Adoptă Bugetarea Verde: O Metodă Inovatoare pentru Combaterea Schimbărilor Climatice
LEAD: România a decis să implementeze un mecanism de bugetare verde, în conformitate cu angajamentele europene de combatere a schimbărilor climatice și de utilizare responsabilă a banilor publici. Această reformă, integrată în Componenta Energie din Planul Național de Redresare și Reziliență, se aliniază la Jalonul 123, care impune statului să dezvolte o metodologie pentru evaluarea impactului cheltuielilor bugetare asupra mediului.
Reforma de bugetare verde are ca scop asigurarea transparenței în cheltuielile publice și demonstrând angajamentul României față de protecția mediului. Autoritățile au evaluat un număr de 624 de programe și cheltuieli ale ministerelor, care variază de la investiții în transport și clădiri publice până la digitalizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF). Potrivit unui comunicat emis de Ministerul Finanțelor, toate aceste inițiative au fost considerate conforme cu reglementările europene pentru protecția mediului, ceea ce permite României să îndeplinească un obiectiv esențial din Planul Național de Redresare și Reziliență.
La ședința Comitetului interministerial desfășurată pe 19 februarie a acestui an, s-au analizat propunerile transmise de șapte instituții-cheie, inclusiv:
- Ministerul Transporturilor și Infrastructurii;
- Ministerul Energiei;
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;
- Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației;
- Ministerul Sănătății;
- Ministerul Educației și Cercetării;
- Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenorialului și Turismului.
Raportul prezentat evidențiază proiecte strategice care contribuie direct la combaterea schimbărilor climatice, printre care:
- programele e-Factura, platformele Big Data și modernizarea ANAF, care contribuie la reducerea amprentei de carbon prin eliminarea birocrației pe suport fizic;
- reabilitarea energetică a clădirilor publice, cum ar fi sediile instanțelor judecătorești și imobilele administrative;
- investițiile în transportul feroviar;
- programele de alimentare cu apă, canalizare și eficiență energetică a locuințelor, precum și managementul deșeurilor agricole.
Investițiile în digitalizarea administrației fiscale sunt esențiale pentru această reformă. Programele strategice derulate de Ministerul Finanțelor, cum ar fi e-Factura și modernizarea sistemelor informatice ale ANAF, au fost validate ca măsuri eco-favorabile, reducând amprenta de carbon și optimizând fluxurile financiare la nivel național.
Pe de altă parte, facilitățile sociale, precum scutirile de taxe pentru pensii mici sau tichetele de masă, au fost încadrate ca „neutre”, deoarece, deși ajută populația, nu au un impact direct asupra schimbărilor climatice.
Este important de menționat că bugetarea verde nu impune taxe noi sau beneficii imediate pentru cetățeni. Scopul principal este administrativ, având rolul de a demonstra Uniunii Europene că banii publici sunt cheltuiți într-o manieră transparentă și în conformitate cu obiectivele climatice pe termen lung.
Ce înseamnă concret bugetarea verde
Conceptul de bugetare verde nu implică existența unui buget separat, ci se referă la o metodă de clasificare a cheltuielilor statului. Ministerele și instituțiile publice vor trebui să evidențieze impactul pe care îl au proiectele finanțate asupra mediului, conform Ministerului de Finanțe.
Cheltuielile vor fi etichetate în funcție de impact:
- cheltuieli verzi, considerate favorabile mediului;
- cheltuieli maro, cu efect negativ;
- cheltuieli mixte, cu atât efecte pozitive, cât și negative;
- cheltuieli neutre;
- cheltuieli neetichetate, atunci când impactul nu poate fi determinat.
Evaluarea acestor cheltuieli se va realiza conform a șase obiective stabilite la nivel european: reducerea schimbărilor climatice, adaptarea la efectele acestora, protejarea resurselor de apă, promovarea economiei circulare, reducerea poluării și protejarea biodiversității.
Cum se aplică sistemul
Implementarea acestui sistem va începe printr-o fază pilot, în care ministerele vor analiza programele bugetare pe care le gestionează și vor trimite propuneri de etichetare către Ministerul Finanțelor. Un comitet interministerial va coordona procesul, iar rezultatele vor fi incluse într-un raport oficial care va detalia modul în care sunt cheltuiți banii publici în funcție de impactul asupra mediului.
Reglementarea acestui mecanism este stipulată prin Ordonanța de urgență nr. 75/2024 și normele metodologice aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1074/2024.
De ce este importantă reforma și ce efecte ar putea avea
Implementarea bugetării verzi este o condiție esențială pentru accesarea fondurilor europene din PNRR. Uniunea Europeană solicită statelor membre să demonstreze că investițiile publice nu contravin obiectivelor climatice și respectă principiul de a nu prejudicia semnificativ mediul.
Prin acest sistem, autoritățile române își propun să monitorizeze mai eficient dacă investițiile publice contribuie la protecția mediului sau generează costuri viitoare legate de poluare și schimbări climatice. Pe termen lung, un avantaj semnificativ este creșterea transparenței, permițând Comisiei Europene să observe cu ușurință destinația fondurilor publice. Totuși, există riscul ca o birocratizare excesivă să transforme acest proces într-un simplu exercițiu de raportare, fără a aduce schimbări reale în prioritățile bugetare.
