România: Exportator net de energie până în 2040? Planul ambițios care vizează independența energetică
România își propune să devină un exportator net de energie până în 2040, printr-un plan ambițios de dezvoltare a resurselor interne și de reducere a dependenței de importuri. Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice (PNIESC) conturează o strategie clară de diversificare a mixului energetic, axată pe promovarea surselor regenerabile, dezvoltarea energiei nucleare și a gazelor naturale, precum și pe reducerea importurilor de combustibili fosili.
Unul dintre obiectivele principale ale PNIESC este creșterea semnificativă a capacității de producție a energiei electrice din surse regenerabile (SRE). Planul prevede o creștere a capacităților instalate de producție a energiei electrice de 32,3 GW până în 2030, reprezentând o creștere de 68,2% față de 2022. Din această capacitate proiectată, aproximativ 75% va proveni din SRE, asigurând astfel o utilizare mai mare a resurselor interne pentru producerea de energie electrică.
Planul prevede, de asemenea, dezvoltarea energiei nucleare prin construirea de noi centrale nuclearoelectrice folosind tehnologie de tip Small Modular Reactor (SMR) cu o capacitate totală instalată de 462 MW. În același timp, România intenționează să construiască și 2 noi unități la CNE Cernavodă (Unitatea 3 și Unitatea 4), fiecare cu o capacitate instalată de 700 MW, care urmează să fie puse în funcțiune în 2031 și, respectiv, în 2032. Totodată, planul include finalizarea retehnologizării Unității 1 a CNE Cernavodă până în 2029.
În ceea ce privește energia din surse fosile, PNIESC prevede construirea de noi centrale electrice în tehnologie Centrală Electrică cu Ciclu Combinat (CCGT), alimentate cu gaz natural, cu o capacitate totală instalată de 2,6 GW. De asemenea, planul include construirea de noi centrale în cogenerare (CHP), de asemenea alimentate cu gaz natural, cu o capacitate totală instalată de aproximativ 900 MW.
Pentru a reduce dependența de importurile de combustibili fosili, PNIESC propune ca, în 2030, ponderea importurilor în cantitatea de combustibili fosili solizi folosiți pentru producerea de energie electrică și energie termică să ajungă la 0%. Acest obiectiv se va realiza prin dezafectarea capacităților de producție pe cărbune și prin reducerea treptată a consumului de cărbune în celelalte sectoare economice.
Planul Național Integrat Energie și Schimbări Climatice se bazează pe dezvoltarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, care vor contribui la reducerea importurilor de gaz natural. Proiectul Neptun Deep, care se află în curs de dezvoltare, este așteptat să transforme România într-un exportator net de gaz natural începând cu 2030.
PNIESC prezintă un plan ambițios care vizează o transformare a sistemului energetic românesc, cu accent pe resursele interne, pe reducerea dependenței de importuri și pe o tranziție către o economie mai verde. Realizarea acestui plan va necesita investiții semnificative și o coordonare eficientă între factorii de decizie, sectorul privat și societatea civilă.
TAGS: PNIESC, energie, regenerabile, nucleare, gaz natural, export, independența energetică, România
