România este pregătită pentru iarna 2023? Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ne linişteşte!

Cu toţii suntem îngrijoraţi de posibilele probleme care ar putea apărea în timpul iernii, mai ales în contextul crizei energetice. Dar ministrul Energiei, Sebastian Burduja, ne asigură că România este pregătită pentru iarna 2023, având suficiente resurse energetice pentru a face faţă frigului şi consumului crescut.

„Am avut prima şedinţă a Comandamentului energetic de iarnă. Sigur că e cald afară, dar, ca orice bun gospodar, am considerat că trebuie să ne facem sanie vara şi să nu mai recurgem la celebra expresie „iarna nu-i ca vara”. Am făcut o trecere în revistă a principalelor capacităţi de producţie pe care România le are acum la dispoziţie, a noilor capacităţi de producţie care se vor pune în funcţiune până la finalul acestui an. (…) Comparativ cu anul trecut şi în lumina scenariilor pe care Dispeceratul Energetic Naţional, Transelectrica, le-au gândit pentru iarna aceasta, Hotărârea de Guvern pentru aprobarea programului de iarnă este pe circuitul de avizare, aşa cum am făcut şi anul trecut. Ne-am mişcat din timp cu acest program. Pe scurt, evaluez ca fiind corecte pregătirile pentru iarna aceasta. Avem câteva aspecte mai bune chiar decât anul trecut”, a afirmat Burduja.

Ministrul a subliniat că România se află într-o situaţie mai bună decât anul trecut, atât în ceea ce priveşte gazele naturale, cât şi stocurile de cărbune. Depozitele de gaze naturale sunt umplute în proporţie de aproape 94%, cu peste 188 de milioane metri cubi mai mult decât anul trecut, când România a bătut toate recordurile. „Ne-am îndeplinit şi ţinta asumată faţă de Comisia Europeană, pe grad de umplere de cel puţin 90%, cu 70 de zile înainte de termenul stabilit de Comisie”, a subliniat ministrul.

Şi stocurile de cărbune sunt mai mari decât anul trecut. La Complexul Energetic Oltenia stocurile totale sunt de 550.000 tone, la Electrocentrale Craiova de 103.000 tone, la Paroşeni de 20.000 tone. „Atât la Complexul Energetic Oltenia, cât şi la Electrocentrale Craiova, cât şi la Paroşeni sunt numere mai mari faţă de anul trecut, semnificativ mai mari. La Paroşeni, în Valea Jiului, dar şi în celelalte două complexuri energetice există o îmbunătăţire”, a precizat Sebastian Burduja.

Referitor la hidraulicitate, ministrul a recunoscut că este la un nivel scăzut, mai mic decât anul trecut, dar ceva mai bun decât în 2022. Gradul de umplere din lacurile de acumulare este în jur de 73%, un grad acoperitor. „El dovedeşte faptul că Hidroelectrica şi Dispeceratul Energetic Naţional au avut o abordare prudentă în ceea ce priveşte folosirea rezervei de apă din lacurile de acumulare pentru producţia de energie electrică. Ne aşteptăm ca aceste cifre să fie, de asemenea, acoperitoare pentru sezonul rece”, a adăugat ministrul.

Scenarii pesimiste şi moderate, dar şi soluţii de rezervă

În cadrul Comandamentului energetic de iarnă au fost discutate toate scenariile, atât cele moderate, cât şi cele pesimiste, acestea fiind incluse în proiectul de Hotărâre de Guvern ce va fi promovat pentru programul de iarnă. Ministrul Burduja a cerut producătorilor de energie să prevadă inclusiv posibilitatea de a scoate din conservare anumite grupuri, ca de exemplu Grupul 7 de la Turceni.

„Am discutat cu Complexul Energetic Oltenia să vadă în ce condiţii ar putea fi repornit, într-un caz extrem. Nu cred că vom ajunge acolo. Am spus-o şi iarna trecută. În condiţiile unei ierni normale, nu ar trebui să avem niciun fel de problemă. Este posibil să apelăm la anumite importuri. Am apelat şi într-o perioadă recentă, fără a fi iarnă, pentru că raţiunile comerciale fac ca atunci când importul e mai ieftin decât propria ta producţie, să spunem pe cărbune, producţie penalizată prin certificate de CO2, să apelezi la importuri, în loc să produci la tine aşa cum ne-am dori cu toţii, pentru că importurile sunt mai ieftine. Pot să vă spun că acum România are o capacitate de interconectare de peste 3.000 spre 3.300 de megawaţi şi nu există niciun scenariu în care să nu putem acoperi necesarul de consum al ţării chiar într-o perioadă extrem de grea. (…) În scenariul mediu, deci cel normal, anticipăm că vom putea acoperi, repet, în condiţii comerciale, dacă ele sunt favorabile României, din ceea ce noi producem. Vom vedea dacă va fi nevoie de importuri, dar avem această interconexiune. Asta este şi regula în piaţa europeană, că nu eşti singur, poţi să te bazezi şi pe vecinii tăi, cum şi vecinii noştri se vor baza pe noi şi s-ar putea să apeleze la importuri din România, deci exporturi româneşti”, a precizat şeful de la Energie.

Transparentă şi comunicare rapidă în caz de avarie

Ministrul a subliniat că, în cazul în care vor exista anumite situaţii în teren, linii indisponibile, consumatori care nu sunt conectaţi la energie electrică, anul acesta va fi o raportare standard, deci datele vor fi disponibile mai rapid, se va putea comunica exact câţi consumatori sunt deconectaţi, cât durează intervenţiile, durata avariilor, inclusiv la nivel de judeţ.

„Deci, asta am solicitat: ca raportarea de la fiecare operator de distribuţie să fie una standard. Noi, la Ministerul Energiei, vom centraliza datele şi le vom pune public pe site-ul nostru”, a explicat ministrul Energiei.

Ministrul Sebastian Burduja s-a arătat optimist în ceea ce priveşte pregătirea României pentru iarna 2023, asigurând populația că există suficiente resurse energetice pentru a face față eventualelor probleme. De asemenea, a subliniat importanța comunicării transparente și rapide în caz de avarie, informațiile fiind puse la dispoziția publicului într-un mod standardizat.