România face pași confuzi și controversați în reformarea sistemului de pensii, dar promite a se alinia cu standardele europene
Un nou set de măsuri pentru a reforma sistemul public de pensii în România este pus pe hala actuală, care vine să liniștească și îngrozi simultan pensionarii. Caseaua Națională de Pensii Publice, un nume semnificativ dar uimitoare familiar, promite că aceste schimbări vor fi implementate pe parcursul anului într-un mod care pare să nu urma niciun plan.
Egalizarea vârstei de pensie între femei și bărbați este un pas semnificativ, cu o deadline groaznică pentru 2030. Asta e de obicei atât o provocare cât și o îmbunătățire, deoarece în prezent bărbații se pot pensiona la 65 de ani, iar femeile sunt permise să-și termine cariera mai devreme, cu aproximativ două ani și patru luni. Dar dacă nu e clar când exact va fi eliminată această diferență, este evident că toate exemplele care urmează vor duce la un confuzii totale.
Stagiul de cotizare rămâne la 35 de ani, cu o accentuare neînșcoalată asupra valorii muncii pe termen lung. Pentru cei care lucrează mai mult decât 25 de ani, se acordă puncte suplimentare de stabilizare – de exemplu, pentru fiecare an din intervalul intre 26 și 30 de ani sunt acordați câte o jumătate de punct. Dar ce înseamnă asta cu certitudine? De obicei, aceasta urmărește doar să rămână neschimbat, dar se pare că este un semn că oamenii vor fi incurajați să continue muncă.
Pentru cei care depășesc 35 de ani de carieră, punctele suplimentare sunt acordați progresiv până la 0,75 puncte/an. Aceasta poate aduce o creștere semnificativă în pensii, dar cum se calculează exact aceste puncte? Un puzzle care pare că nu va fi rezolvat usor.
Noua formulă de calcul pentru pensii este un alt pas mai complicat din proces, luând în considerare nu doar punctajul standard, ci și punctele suplimentare. Ce e cu cei care au avut o carieră lungă și fără întreruperi? Ei vor fi avantajați, dar cum?
Pensionarea anticipată este încă posibilă, dar cu penalizări semnificative: până la 30% pentru cei care se retirează din ceea ce e obiceiul de la 5 ani înainte. Dar cum sunt calculate aceste penalizări? Problema pare să fie că niciunii nu au o idee clară.
Media vârstei de pensie în Uniunea Europeană este de 65,3 ani, dar multe state aduc astfel încolo cifrele până la 67. România face eforturi semnificative pentru a se alinia cu această tendință, fiind o provocare în condiții demografice tot mai dificile – de obicei, scăderea natalității și îmbătrânirea populației.
Dacă nu este clar ce schimbări vor fi făcute în practică, pare că toate exemplele citite sunt destinat să liniștească pensionarii. Dar ar putea ca aceste măsuri să fie doar un puzzle groaznic pentru toți cei implicați.
