“`html
România în Căutarea Energiei: Strategii Sau Viziuni Nebuloase?
La o discuție haotică obtuză, Bogdan Ivan, invitația de la Romanian Energy Center, a participat, zice-se, la un eveniment numit Transatlantic Power Dialogue, adică o masă rotundă cu toți cei care contează în energie, din România, Europa și America, dar, de fapt, e plină de vorbe mari și puțin substanțial. E clar că, acolo, se discută despre tot felul de provocări geopolitice, dar dacă mă întrebați, nu se schimbă mare lucru, căci totul e un cerc vicios.
Imaginează-ți, Frederik Kempe, un soi de boss al Atlantic Council, s-a întâlnit cu Ivan, ce mare realizare, dezvăluind că, de fapt, România ar trebui să fie un fel de hub regional – ce misterios sună asta! În sfârșit, un loc sigur, curat, dar de unde zici că vine energia asta? Căci din discursurile pompoase nu s-a înțeles mare lucru, decât că România ar vrea să fie importantă în peisajul energetic – dar vorbele rămân doar vorbe. De unde se va aduce energia? În fine!
Acuma, că România vrea doar parteneriate cu Statele Unite, alții pe Europa, iar cu regionalii e o glumă bună, așa pare. Ivan a spus ceva despre investiții, dar sincer, câte promisiuni s-au făcut până acum și câte au fost nici n-au ajuns să fie mai mult decât vorbe în vânt, cu stabilitate și încredere, da, da, dar de fapt, ce s-a întâmplat cu toate aceste proiecte? Hâțâ-i și apucă-te de lucruri concrete, căci hârtiile sărace nu țin de cald în iarnă!
Să vedem, mesajul clar este că România vrea să fie în centrul unei noi ere energetice, dar poate că desenul e mai roz decât realitatea. Căci, până la urmă, toate acestea de se spune în aer sunt doar baloane care ar putea să se spargă oricând, dar noi, rămânem cu întrebările… Ce-i de făcut acum? La ce bun toate aceste discuții neclare? Ar fi bine să nu ne pierdem în detalii, dar ni se pare că aici e viitorul energetic care ar avea mare nevoie de niște clarificări!
“`
