România: Cum se pot genera industrii competitive prin inovare?

Competitivitatea industrială a României este un subiect de discuție aprins în contextul ambițiilor europene de a consolida poziția economică a blocului comunitar. O formă preliminară a strategiei de industrializare a României (i.e. ‘’Strategia industrială a României 2024-2040’’) propune câteva obiective, de la intensificarea nivelului de tehnologizare și promovarea inovației, la expansiunea exporturilor pe piețele internaționale, creșterea calității capitalului uman, facilitarea accesului la finanțare sau sprijinirea țintită a unor industrii. Insă, toate aceste obiective nu pot fi realizate apriori fără inovație, un proces care cere timp, resurse și un context economic și legislativ potrivit.

Deși România are o serie de industrii cu un potențial ridicat, cum ar fi industria IT și cea a tutunului, lipsa de investiții în cercetare și dezvoltare, o birocrație ineficientă, infrastructura slabă și lipsa de calificare a forței de muncă pot fi considerabile bariere în calea unei creșteri accelerate. Însă, România poate obține un avantaj competitiv prin adoptarea unei strategii coerente de stimulare a inovației, concentrându-se pe sectoarele cu un potențial real de creștere.

Sectorul IT românesc: un model de succes prin inovare

Industria IT din România este un model de succes, demonstrând că inovația poate fi motorul unei creșteri economice semnificative. Ponderea valorii adăugate a industriei IT în total valoare adăugată brută a atins 7.8% în 2023, cea mai ridicată valoare din ultimele decenii. Aceasta reflectă capacitatea sectorului de a genera valoare adăugată și de a concura pe piețele internaționale.

Succesul sectorului IT a venit din inovația antreprenorială, sprijinit potențial și de politicile publice, care au creat un mediu favorabil pentru inovare. Valoarea adăugată în PIB a industriei IT a continuat să crească după anul 2017 – de la 6.1% din PIB – când, prin OUG 79 s-au introdus o serie de facilități fiscale în domeniu. Acestea au ajutat, de asemenea, la creearea condițiilor pentru ca sectorul să reacționeze rapid la schimbările din piață, cum a fost perioada post pandemie, când cererea pentru produse și soluții IT a explodat.

Un exemplu elocvent este ascensiunea spectaculoasă a unui start-up românesc din domeniul automatizării proceselor de afaceri. Fondată de antreprenori români, această companie a început să se dezvolte când România nu avea încă o infrastructură IT bine definită. Prin inovații proprii în domeniul automatizării proceselor robotizate, compania a reușit să se impună pe piața globală, devenind primul Unicorn românesc, câștigând contracte majore cu companii internaționale de renume. Inovația a fost motorul principal al acestui succes, dar un rol decisiv l-a jucat și mediul legislativ și fiscal care a evoluat favorabil.

Industria tutunului: Adaptare prin inovare în fața reglementărilor stricte

Pe de altă parte, industria tutunului funcționează într-un cadru legislativ foarte restrictiv, fiind puternic reglementată de politici naționale și internaționale. Aceste reglementări stricte limitează modul în care produsele tradiționale pot fi comercializate, ceea ce a forțat companiile din acest sector să adopte soluții inovatoare pentru a rămâne competitive. Într-un asemenea mediu, adaptabilitatea prin inovare devine esențială pentru supraviețuire și creștere.

Industria tutunului din România este un exemplu elocvent al acestui proces, unde inovațiile, precum produsele din tutun încălzit, au permis menținerea competitivității globale, chiar și în fața unor restricții rigide. Astfel, adaptarea prin inovare nu doar că a înlocuit parțial cererea pentru produsele tradiționale, dar a și creat oportunități noi de export. În 2023, sectorul a înregistrat în România un raport ridicat al exporturilor față de importuri (vezi grafic), cu o valoare totală a exporturilor de aproximativ 1,7 miliarde EUR, o mare parte fiind produse din tutun încălzit.

Mai mult, o parte semnificativă din aceste exporturi merg și în afara UE, ceea ce reflectă abilitatea acestei industrii de a fi competitivă la nivel global. În acest context, România are oportunitatea de a-și crește competitivitatea prin valorificarea unor acorduri economice deja existente, fără a fi necesare demersuri suplimentare substanțiale pentru accesarea unor noi piețe. Un exemplu relevant este Acordul de Liber Schimb dintre UE și Japonia, care facilitează accesul produselor românești pe piața japoneză, iar rezultatele sunt deja vizibile în sectorul tutunului încălzit. Aproape 42% din exporturile de astfel de produse ale României în 2022 au fost direcționate către Japonia. Această tendință subliniază potențialul strategic al unor acorduri comerciale existente în consolidarea competitivității României pe piețe internaționale.

Calea spre o economie mai competitivă: Inovația, cheia succesului

Schimbările ad-hoc de legislație și fiscalitate, atât în țările de origine, cât și în cele de destinație, pot influența semnificativ competitivitatea sectoarelor economice, afectând capacitatea lor de a exporta. Pe termen lung, o economie poate susține o creștere stabilă doar prin creșterea exporturilor, un obiectiv esențial și în Strategia Industrială a României 2024-2040. Acest proces este direct legat de capacitatea de inovare a sectoarelor economice, sprijinirea acelor industrii capabile să susțină un proces continuu de inovare fiind esențială pentru competitivitate. Exemplul industriilor de mai sus arată că România poate continua să devină competitivă prin susținerea sectoarelor capabile de inovare și adaptare, în linie și cu direcțiile strategice la nivelul UE.

Pentru a stimula inovația și a sprijini o creștere economică durabilă, România ar trebui să se concentreze pe:

• Investiții semnificative în cercetare și dezvoltare: Creșterea fondurilor alocate pentru cercetare și dezvoltare, atât din partea statului, cât și din partea sectorului privat, este crucială. Aceste investiții ar trebui să fie direcționate către domenii cu un potențial ridicat de inovare, precum industria IT, biotehnologia, energia regenerabilă și nanotehnologiile.
• Simplificarea birocrației: Reducerea birocrației și a procedurilor administrative ar face mediul de afaceri mai atractiv pentru antreprenori și companii, stimulând astfel inovația și investițiile. Acest lucru presupune reformarea sistemului de reglementare și simplificarea procedurilor de autorizare și certificare.
• Dezvoltarea infrastructurii: Îmbunătățirea infrastructurii digitale, de transport și de energie este esențială pentru a crea un mediu de afaceri modern și competitiv. Investește în infrastructura de înaltă calitate, precum rețelele de internet cu bandă largă, infrastructura de transport eficientă și sursele de energie regenerabile.
• Educația și formarea profesională: Investițiile în educație și formare profesională sunt esențiale pentru a crea o forță de muncă calificată și adaptată la cerințele actuale ale pieței. Oferă programe de educație și formare profesională de înaltă calitate, care să pregătească specialiști în domeniile cu un potențial ridicat de inovare.
• Politici fiscale favorabile: Introducerea unor politici fiscale stimulative, care să încurajeze inovația și investițiile, este o măsură importantă. De exemplu, scutirea fiscală pentru investiții în cercetare și dezvoltare, subvenții pentru startup-uri inovatoare sau deduceri fiscale pentru investiții în tehnologii noi.
• Promovarea colaborării dintre sectorul privat și cel academic: O colaborare strânsă între universități, institute de cercetare și companii ar permite transferul de cunoștințe și tehnologii, accelerând astfel procesul de inovare. Promovarea parteneriatelor public-privat și a programelor de incubare a startup-urilor.

Prin adoptarea unor politici coerente și prin investiții inteligente, România poate deveni o economie mai competitivă, bazată pe inovare și pe o forță de muncă calificată. Industria IT și industria tutunului demonstrează că România are un potențial ridicat, dar este nevoie de o viziune strategică și de eforturi constante pentru a transforma acest potențial în realitate.

TAGS: Inovare, Competitivitate, Industria IT, Industria Tutunului, Creștere Economică, Strategie Industrială, Exporturi