România, lider mondial în consumul de alcool cu 17,1 litri pe an și preocupări majore privind adolescenții
România ocupă primul loc în clasamentul la nivel global privind consumul de alcool, conform estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Datele indică un consum mediu de 17,1 litri de alcool pur anual pentru fiecare persoană cu vârsta de cel puțin 15 ani, poziționând țara noastră deasupra altor state din Europa Centrală și de Est.
Metodologia OMS și implicațiile cifrelor
Consumul mediu de alcool prezentat este o statistică care cuprinde întreaga populație adultă, inclusiv persoanele care nu consumă alcool deloc. Estimările OMS iau în considerare atât alcoolul vândut și înregistrat oficial, cât și consumul neînregistrat, cum ar fi băuturile produse în gospodării sau comercializate ilegal, ajustate în funcție de consumul turiștilor.
Astfel, media de 17,1 litri de alcool pur pe an include o gamă largă de surse, ceea ce face diferența față de alte statistici, cum ar fi cele publicate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD). Potrivit OECD, consumul românilor este estimat la 11,7 litri de alcool pur pe an, bazându-se preponderent pe vânzările oficiale de băuturi alcoolice. Această diferență subliniază rolul subînregistrat al consumului nelegal sau informal în România.
Echivalentul cantitativ al consumului
Pentru a ilustra amploarea fenomenului, cele 17,1 litri de alcool pur anual pentru fiecare persoană cu vârsta peste 15 ani se traduc în aproximativ 684 de beri, cu o concentrație de 5%, de 500 de mililitri fiecare. Aceasta reprezintă o medie de aproape 1,9 beri zilnic, un indice cenușiu pentru impactul social și medical al consumului ridicat.
Consumul de alcool la vârste din ce în ce mai fragede
O problemă deosebit de gravă este legată de debutul consumului de alcool în rândul minorilor. Studiul european ESPAD din 2024 relevă că aproximativ o treime dintre adolescenții cu vârste între 15 și 16 ani au consumat prima băutură alcoolică la 13 ani sau chiar mai devreme.
În ceea ce privește România, indicatorii privind consumul de alcool în rândul elevilor sunt comparabili cu media celorlalte țări participante la studiu, ceea ce indică că fenomenul este reprezentativ la nivel european.
Organizația Mondială a Sănătății avertizează asupra riscurilor semnificative asociate cu începerea consumului de alcool de la vârste fragede, printre care se numără creșterea probabilității dezvoltării dependenței, precum și probleme comportamentale, emoționale, sociale și școlare. Adolescenții care consumă alcool devreme au o probabilitate mai mare de a dezvolta la maturitate un consum problematic.
Impactul asupra sănătății
Alcoolul contribuie direct la apariția a peste 200 de boli, traumatisme și alte probleme de sănătate, conform datelor OMS. Printre afecțiunile determinate de consumul de alcool se numără hepatitele, bolile cardiovasculare, diferite tipuri de cancer, depresia, anxietatea și alte tulburări specifice consumului.
La nivel global, în anul 2019, în jur de 2,6 milioane de decese au fost atribuite consumului de alcool. Dintre acestea, 2 milioane au fost bărbați, iar persoanele cu vârste între 20 și 39 de ani au fost afectate într-o măsură disproporționată.
Costuri economice și presiunea asupra sistemului medical
Repercusiunile consumului nociv de alcool nu se limitează la sănătatea individuală, ci au efecte semnificative și la nivel economic. Potrivit simulărilor OECD, bolile și accidentele cauzate de consumul ridicat de alcool generează în România costuri medicale echivalente cu aproximativ 1% din cheltuielile totale publice pentru sănătate.
Mai mult, același studiu estimează că efectele consumului nociv de alcool ar putea reduce PIB-ul României cu aproximativ 2,2% până în anul 2050. Această scădere se datorează costurilor legate de tratamentul afecțiunilor, pierderii productivității și reducerii forței de muncă active.
Recomandări pentru limitarea impactului consumului de alcool
România fiind pe primul loc în lume în ceea ce privește consumul de alcool, specialiștii recomandă intensificarea programelor de prevenție. Acestea includ restricționarea accesului minorilor la alcool, reglementarea mai strictă a publicității adresate tinerilor și identificarea timpurie a persoanelor care dezvoltă un consum periculos sau problematic.
Astfel, pe lângă consecințele evidente asupra sănătății publice, excesul de alcool pune o presiune considerabilă pe sistemul medical și economia națională, subliniind importanța unor politici eficiente și realiste în domeniul sănătății publice.
