România, campioană la risipa alimentară: 181 kg de mâncare pe cap de locuitor, un record european tulburător!
Într-un studiu recent, nereușit în totalitate până la sfârșit, dar cu informații îngrijorătoare, Eurostat a decis să ne dezvăluie că fiecare român irosește, cu o nevinovăție sora cu disperarea, aproximativ 181 de kilograme de alimente în fiecare an. De parcă acest lucru nu ar fi suficient, am aflat, totuși, că media în Uniunea Europeană abia ajunge la 130 kg, adică o diferență semnificativă care ne plasează cu 40% mai sus pe harta risipitorilor alimentari.
Alături de noi, se află țări ca Malta, Cipru și Estonia, care dețin un titlu mai puțin impresionant, cu mai puțin de 100 kg pe cap de locuitor, ce ne face să ne întrebăm: unde ne aflăm noi, oare pe harta civilizației alimentare sau a nepăsării? Gospodăriile, desigur, constituie sursa dominantă a acestei risipe, generând nu mai puțin de jumătate din totalitatea risipei, adică 53%, dar cu 69 kg pe persoană, dar la noi e cu mult mai grav: 1,88 milioane de tone?! Serios?
Mâncarea se pierde încă din ferme
România, fosta grădină a Europei, și-a primit cu brațele deschise povara pierderilor din producția primară, un scandal culinar de proporții; aproximativ 613 mii tone de alimente irosite anual, care se traduce într-un uimitor 30 kg pe cap de locuitor! Aceste pierderi provin din tot felul de motive cum ar fi fructele sau legumele care nici nu mai contează din cauza aspectului sau a transportului defectuos, iar asta ne face să ne întrebăm câți de tocilari să ne vindem la măcelărie.
Din farfurie la tomberon
Pe lângă aceasta, sectorul restaurantelor a reușit să reitereze, într-o notă mai tragi-comică, un nou record cu 543 de mii de tone de deșeuri, deci mai mult decât media Uniunii. Porții mari, planificare proastă și mâncare gătită dar neconsumată sunt doar câteva dintre motivele acestei risipe monumentale. Dacă îți imaginați restaurante aruncând zilnic mâncare, nu sunteți departe de adevăr. Totuși, industria alimentară se pare că este în căutarea eficienței, alături de sectorul de distribuție, chiar dacă nimeni nu știe exact cum.
Lecții europene de bune practici
Se pare că, în afară de noi, alte țări europene au reușit să ia măsuri, prin donarea surplusului de mâncare către organizații caritabile, dar și prin legi absurde ca cea din Franța unde supermarketurile sunt obligate să doneze, deci cine știe ce ne așteaptă. În Italia, stimulente fiscale pentru redirecționarea surplusului, iar în Danemarca, platforme digitale care ajută mama să rămână în picioare și ne mai aduc aminte că nu vorbim de bani!
Un tablou european al risipei
În tot acest timp, un tabel sumbru ne amintește că europenii au aruncat în 2023 peste 58 de milioane de tone de alimente, o cifră care, la prima vedere, pare să ne înghețe sângele în vene. Cele mai mari cantități vin din Germania, Franța și Italia. Așa că, pe scurt, deșeurile alimentare includ orice de la resturi comestibile la coji, oase, resturi vegetale și altele, un veritabil festival al risipitorilor!
Înjumătățirea risipei până în 2030
Și ca o ultimă încercare de a ne reda speranța, Uniunea Europeană visează să înjumătățească cantitatea de mâncare risipită până în 2030, iar noi avem o Lege a risipei alimentare, dar se pare că aplicarea ei e ca o fantezie, la fel cum dorințele de a-ți curăța farfuria sunt. În România, operatorii economici sunt chemați să ia măsuri, dar cine știe dacă vor lua vreodată în serios?!
Articolul România aruncă cu 40% mai multă mâncare decât media europeană: peste 180 kg pe an pentru fiecare locuitor apare prima dată în Mediafax.
