România înregistrează o creștere record a candidaturilor pentru bursele de studii, unul dintre principalele instrumente ale diplomației educaționale
În acest an, un număr record de 88.795 de candidaturi pentru bursele de studii în România au fost depuse, a anunțat miercuri Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe. Această cifră reflectă un interes deosebit în rândul tinerilor internaționali pentru a studia în România, marcând o creștere semnificativă față de nivelul înregistrat în urmă cu patru ani.
Potrivit declarației ministresei, numărul total al candidaturilor înregistrate în 2024 este de 19 ori mai mare decât cel din 2020, semnalând un progres major în atractivitatea programelor educaționale românești și în diplomația educațională condusă de Ministerul Afacerilor Externe.
Viziunea tinerilor despre România și rolul universităților locale
Oana Țoiu a evidențiat că tinerii care aleg România pentru studii văd mai mult decât o simplă destinație academică. Aceștia percep o țară în care există universități capabile să formeze specialiști în domenii diverse precum inginerie, medicină, drept, tehnologia informației sau arte.
De asemenea, studenții recunosc potențialul economic și social al României, văzând în aceasta o oportunitate de a-și construi un viitor. „Văd, cel mai probabil, și progresul nostru din ultimii 30 de ani și, cu siguranță, apartenența la Uniunea Europeană și șansele pe care le ai aici și pornind de aici”, a declarat Oana Țoiu.
Ministra a subliniat că după finalizarea etapelor de validare interinstituțională, rezultatele selecției vor fi comunicate tuturor candidaților. Cei care vor fi selectați vor beneficia de bursele Guvernului României pentru a studia în diverse centre universitare din întreaga țară, consolidând astfel conexiunea lor cu România.
„Peste câțiva ani, mulți dintre ei se vor întoarce acasă cu o diplomă românească și cu o legătură de-o viață cu țara noastră, iar alții vor rămâne punți între România și locurile din care au venit”, a afirmat Oana Țoiu referindu-se la impactul pe termen lung al acestor burse.
Originea geografică a candidaților la bursele românești
Datele furnizate de Ministerul Afacerilor Externe arată că majoritatea candidaturilor provin din Asia, care reprezintă 52,2% din total, adică 46.321 de dosare. Africa ocupă locul al doilea, cu 39.669 de candidaturi, reprezentând 44,7% din numărul total.
Pe locurile următoare se situează America de Nord cu 1.718 candidaturi (1,9%), America de Sud cu 974 dosare (1,1%), Europa din afara Uniunii Europene cu 97 de candidaturi (0,1%) și Oceania cu 16 înscrieri.
Top 10 țări de proveniență a candidaților
Analizând distribuția pe țări, cele mai multe înscrieri pentru bursele din România vin din următoarele state:
- Pakistan – 14.515 candidaturi
- Afganistan – 8.956 candidaturi
- Bangladesh – 8.916 candidaturi
- Nigeria – 4.524 candidaturi
- Siria – 3.257 candidaturi
- Palestina – 2.677 candidaturi
- Ciad – 2.488 candidaturi
- Indonezia – 2.417 candidaturi
- Etiopia – 2.408 candidaturi
- Somalia – 2.108 candidaturi
Aceste cifre indică o diversitate geografică extinsă a candidaților, cu o prezență puternică a țărilor din Asia și Africa, ceea ce reflectă importanța strategiei României de a promova educația ca una dintre căile principale de diplomație și relații internaționale.
Procesul de selecție și perspectivele pentru studenți
Oana Țoiu a explicat că în perioada următoare toate candidaturile vor parcurge etape riguroase de validare interinstituțională, prin care vor fi evaluate eligibilitatea și conformitatea cu criteriile programului de burse. După această selecție, tinerii aleși vor beneficia de finanțarea oferită de Guvernul României pentru studii în instituții de învățământ superior din țară.
Prin acest demers, Ministerul Afacerilor Externe mizează pe construirea unor poduri durabile între România și țările de origine ale acestor studenți, consolidând astfel atât dezvoltarea academică, cât și relațiile de cooperare internațională.
La nivel strategic, programul de burse este conceput nu doar ca un instrument de formare profesională a tinerilor beneficiari, ci și ca o investiție pe termen lung în crearea de legături interculturale și diplomatice, cu potențial de influență economică și socială.
Prin urmare, aceste cifre și eforturile instituționale aferente demonstrează angajamentul României de a-și consolida statutul pe scena educațională și geopolitică internațională, promovând un model de diplomație centrat pe educație și schimburi culturale.
