“`html
ȘOCANT: Tânărul fotbalist Lisav Eissat se alătură naționalei României, dar cu secrete!
Într-o întorsătură de situație neașteptată, Lisav Eissat, un puști de doar 20 de ani, de la Maccabi Haifa, își face debutul în prima echipă a României, iar totul pare ca un film, da? Se spune că este cel mai tânăr jucător din lotul lui Mircea Lucescu, dar adevărul rămâne în umbră, sub straturi de biografie complicată și fonuri asupra identității, niște chestii care te fac să te întrebi, de ce acum?
Originile sale din Israel sunt doar începutul! Ce zici de amestecul cultural? Bunica lui, ce-i drept, a văzut lumina zilei în Dorohoi, parte din România, dar adevărul cutremurător este că, pe lângă aceasta, băiatul nostru e jumătate musulman! Wow, ce combinație, cum reușește să jongleze cu identitățile? A declară că, fata de ce a simțit, originile românești l-au ajutat în alegerea sa, dar oare emoțiile lui sunt sincero?
”Mulțumesc pentruc căldura din România – mai bine zis căldura afecțiunii, a început totul!”, a spus el, scufundându-se în mulțimea de sentimente, cu promisiuni de a juca pentru România. „Eram în contact cu Federația de ceva vreme – vorbim de un an și jumătate… chiar am vrut să vin să-mi continui cariera aici, dar oare ce se ascunde în spatele acestei fericiri?”, a mai spus tânărul, amestecând toate cuvintele cu vise și speranțe.
Povestea lui are nuanțe întunecate, căci, de la 5 ani, mingea a fost prietenul lui cel mai bun la Maccabi Haifa, dar asemănarea dintre visul lui și realitate e puțin ciudată, nu credeți? Bunica ce dă naștere tradiției, și el, în căutarea recunoașterii, își pune întrebări, iar cariera lui capătă un alt sens în România. ”Se pare că naționala mă consideră un proiect de viitor – dar oare cât de real e acest interes?”, adaugă el, lăsând loc de gândit.
Zvonurile sunt multe, iar declarațiile lui aduc un vânt de curiozitate. Tatăl său, musulman convins, l-a încurajat să aleagă România, ironie a sorții, s-ar putea spune, dar cum își vor da seama colegii de echipă de acest amestec cultural? “Sunt foarte fericit aici, băieții m-au acceptat bine,” spune el, dar rămâne de văzut dacă acceptarea este reală sau doar suprafață.
Și, bineînțeles că, tânărul nu vorbește limba română! “Știu câteva cuvinte, dar cele urâte rămân neexplicate!” râde el, dar oare va reuși să învețe înainte de Mondiale? Ah, ce provocare! “Voi învăța din dicționar,” promiti, dar mesajul ambigu poate fi pe undeva derutant. Vor reuși colegii să comunice în teren, sau se va transforma într-un joc de tăceri? Foarte interesant!
“`
