România are o nouă șansă să își repare finanțele publice: Ce trebuie să facă guvernul pentru a convinge UE?

După ce a înregistrat un deficit bugetar record în 2023 și a depășit deja 4% din PIB în primele șapte luni din 2024, România se află sub presiunea Comisiei Europene pentru a reduce deficitul bugetar și datoria publică.

Cu toate acestea, noile reguli fiscale adoptate de UE în aprilie oferă o oarecare ușurare, permițând statelor membre să își ajusteze dezechilibrele bugetare pe o perioadă mai lungă, cu condiția să elaboreze un plan coerent de revenire.

„Pentru a beneficia de această derogare, autorităţile naţionale trebuie să elaboreze un plan coerent de revenire cu deficitul bugetar şi datoria publică sub limitele maxime admise într-o perioadă de patru ani, care poate creşte la şapte ani dacă se angajează la reforme şi investiţii în domeniile menţionate”, explică o analiză Deloitte România.

Planul de salvare: O nouă șansă pentru România?

Această nouă relaxare a regulilor fiscale oferă României o oportunitate crucială de a se angaja pe o traiectorie de ajustare bugetară graduală, mai adecvată cerințelor din societate.

„Planul pe care autorităţile îl vor elabora în acest scop să conţină obiective intermediare ferme, care să fie respectate”, susțin consultanții Deloitte.

Cu toate acestea, experții avertizează că România se confruntă cu provocări semnificative, printre care încetinirea activității economice, persistența modelului de creștere economică bazată pe consum, preponderent din import, și majorarea deficitului contului curent.

„Analiza principalilor indicatori macroeconomici indică încetinirea activităţii economice şi persistenţa modelului de creştere economică bazată pe consum, preponderent din import, model care nu este sustenabil pe termen mediu şi lung”, subliniază Deloitte.

Banca Națională a României (BNR) a redus dobânda de politică monetară pentru a stimula activitatea economică.

„BNR a redus, pentru a doua oară în această vară, dobânda de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, până la 6,5%, pentru a stimula activitatea economică şi, implicit, producţia internă, care să contribuie atât la dinamizarea exporturilor, cât şi la alimentarea consumului intern şi, astfel, la temperarea importurilor”, se menționează în analiza Deloitte.

Din punct de vedere fiscal, România are câteva avantaje competitive, inclusiv impozitul pe profit de 16%, impozitul pe venit de 10% sau cota generală de TVA de 19%.

În plus, companiile din România beneficiază de facilități fiscale precum scutirea de impozit pentru profitul reinvestit, reducerea de până la 15% din impozitul pe profit pentru majorarea capitalului social și deducerea de 150% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare.

România are și diverse scheme de finanțare din fonduri europene sau ajutoare de stat, pe care le pot accesa pentru a dezvolta proiecte în domenii strategice, precum energie, mediu, agricultură sau în cadrul strategiei de dezvoltare regională.

Provocări și soluții: Ce trebuie să facă România pentru a reuși?

Cu toate acestea, continuarea războiului din Ucraina și ritmul lent de revenire a economiilor europene determină companiile să abordeze cu prudență proiectele de viitor.

„Planul de reducere a deficitului bugetar pe care autorităţile din România îl vor trimite către Comisia Europeană trebuie conceput astfel încât să stimuleze activitatea economică, pentru ca procesul de ajustare să fie cât mai adecvat pentru întreaga societate”, subliniază Deloitte.

Din perspectivă fiscală, reformele necesare sunt deja cuprinse în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„Menţinerea acestor repere, care vizează acelaşi obiectiv, respectiv stabilitatea finanţelor publice, ar contribui atât la asigurarea unui mediu fiscal predictibil pentru investiţii, cât şi la respectarea angajamentelor ţării noastre în faţa instituţiilor europene”, concluzionează Deloitte.

Planul de reducere a deficitului bugetar reprezintă o șansă crucială pentru România de a-și stabiliza economia și de a asigura un viitor mai prosper.

Guvernul trebuie să acționeze cu promptitudine și hotărâre pentru a elabora un plan credibil care să convingă Comisia Europeană și să ofere încredere investitorilor.