România are o datorie uriașă către statele UE pentru serviciile medicale! Cine ne datorează cele mai multe bani?

România are o datorie totală de peste 342 de milioane de euro către statele membre ale UE, ale Spațiului Economic European (SEE), către Confederația Elvețiană, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, arată datele CNAS obținute de Economica.net. Suma totală datorată de România a urcat cu circa 29% față de nivelul acesteia de la începutul anului 2023, arată datele CNAS comparate de Economica.net.

O mare parte a debitelor acumulate se datorează faptului că bugetul CNAS pentru prestații medicale acordate în baza documentelor internaționale, aprobat în intervalul 2018 – 2023, s-a situat cu mult sub nivelul sumelor facturate de către statele creditoare în aceeași perioadă, arată CNAS.

Germania, Spania și Italia sunt statele cărora le datorăm cele mai mari sume, arată analiza Economica.net pe baza datelor CNAS.

Aceste date ridică o serie de întrebări cu privire la gestionarea sistemului de sănătate din România și la modul în care se asigură accesul la servicii medicale pentru cetățenii români în străinătate. De asemenea, este important de analizat motivele pentru care bugetul CNAS nu a fost suficient pentru a acoperi costurile serviciilor medicale oferite în străinătate.

Cum trebuie interpretate aceste date

Informaţiile transmise de statele membre UE privind sumele pe care le datorează România sunt încă în procesare. Volumul mare de informaţii procesate a determinat Comisia de Audit a CNAS să stabilească termenul de raportare pentru situaţia creditelor şi debitelor la 31 decembrie 2023 la data de 31 iulie 2024. În consecinţă, restul datorat poate să scadă după finalizarea procesării tuturor datelor primite de la statele UE, spune CNAS.

Cum a cheltuit CNAS banii alocaţi pentru 2023 plăţii serviciilor medicale primite de români în străinătate

Bugetul alocat Caselor de Asigurări de Sănătate pentru prestații medicale acordate în baza documentelor internaționale a depăşit 362 de milioane de lei în 2023.

Peste 98% din acest buget a fost folosit pentru plata serviciilor medicale acordate în baza documentelor de deschidere de drepturi către statele creditoare din UE/SEE/Confederația Elvețiană/ Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, arată analiza Economica.net pe baza datelor CNAS.

• 1,41% din acest buget a fost folosit pentru efectuarea plății către asigurații români care au primit servicii medicale pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederația Elvețiană/ Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, servicii medicale achitate de către aceștia;
• 0,21% din buget pentru achitarea sumelor câştigate în instanţă de persoanele îndreptăţite, reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate pe teritoriul statelor membre UE/SEE/Confederația Elvețiană/ Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord;
• 0,17% din acest buget a fost folosit pentru efectuarea plății serviciilor medicale acordate în baza documentelor de deschidere de drepturi către statele creditoare cu care România are încheiate acorduri în domeniul sănătăţii.

Plăţile făcute de CNAS în 2023 către statele creditoare în funcţie de tipul documentului care a deschis dreptul la prestaţii  medicale:

Defalcat, pentru servicii medicale acordate în perioada şederii temporare (servicii acordate în baza CEASS/CIP/SED similar) au fost achitate 10.357 de formulare E 125/SED similar, contravaloare acestora fiind de 114,5 milioane de lei.

Pentru tratament planificat autorizat (servicii acordate în baza E112/S2/SED similar) au fost achitate 520 de formulare E 125/SED similar, contravaloare acestora fiind de 40,4 milioane de lei, arată datele CNAS obţinute de Economica.net.

Pentru servicii medicale acordate asiguraţilor cu reşedinţa pe teritoriul altui stat membru UE/SEE/Elveţia (servicii acordate în baza E106/E109/E121/S1/SED similar) au fost achitate 39.369 de formulare E 125/E127/SED similar, contravaloare acestora fiind de 200,7 milioane de lei, arată analiza Economica.net pe baza datelor CNAS.

Câteva observații importante:

• Este important de reținut că aceste date sunt preliminare și pot suferi modificări odată ce toate informațiile vor fi procesate.
• De asemenea, este important să analizăm mai în profunzime motivele pentru care România are o datorie atât de mare către statele UE pentru serviciile medicale.
• O analiză mai detaliată ar trebui să includă o comparație cu situația din alte state membre ale UE, precum și o analiză a evoluției acestei datorii în timp.
• Este necesară o discuție publică amplă și transparentă pe această temă, care să implice autoritățile din domeniul sănătății, experți și cetățenii.

O mai bună gestionare a sistemului de sănătate din România, precum și o cooperare mai eficientă cu statele membre ale UE ar putea contribui la reducerea acestei datorii și la asigurarea unui acces mai echitabil la servicii medicale pentru toți cetățenii.

TAGS: datorie, UE, servicii medicale, CNAS, sănătate, Germania, Spania, Italia