Necesitatea unei unități dedicate comunicării strategice în diplomația digitală a României
Esentialul: Administrația prezidențială, condusă de Nicușor Dan, și Ministerul Afacerilor Externe, condus de Oana Țoiu, necesită o unitate specializată în comunicarea strategică pentru a aborda coerența în mesajele de politică externă, în special în contextul crizelor internaționale.
Ce s-a întâmplat
Recent, a fost evidențiată lipsa de coerență în mesajele de politică externă transmise de politicienii români, ceea ce afectează poziția țării pe scena internațională. Libertatea a solicitat Ministerului Afacerilor Externe (MAE) clarificări cu privire la responsabilitățile de coordonare a acestor mesaje. Prof. Corneliu Bjola a subliniat vulnerabilitatea poziției României, spunând că semnalele confuze reflectă o lipsă de claritate în politica externă.
Puncte Cheie
- Coerența în comunicarea politică este esențială pentru o politică externă eficientă.
- Mesajele contradictorii între MAE și ambasadori pot afecta credibilitatea României.
- Diplomația digitală devine un instrument crucial pentru susținerea deciziilor de politică externă.
Context
În urma invaziei militare a SUA în Venezuela, au apărut discrepanțe semnificative între poziția MAE, reprezentată de ministrul Oana Țoiu, și cea a ambasadorului român în SUA, Andrei Muraru. Această situație a evidențiat deficiențele de coordonare în comunicarea oficială. Bjola a subliniat că lipsa unei strategii de comunicare integrată poate duce la o percepție negativă asupra României în rândul comunității internaționale. Diplomația digitală, care utilizează platformele de socializare pentru a transmite mesaje strategice, este acum mai importantă ca niciodată, având potențialul de a democratiza procesul decizional în politică externă.
Diplomația digitală, un nou mod de-a face politică externă
În contextul post-pandemic, statele din întreaga lume adoptă o abordare mai activă în comunicarea politică externă prin intermediul rețelelor sociale, cum ar fi X, Facebook și Instagram. Această metodă de diplomație publică permite consolidarea unor cauze comune, facilitând astfel o cooperare internațională mai eficientă. Bjola a menționat exemplul statelor europene care au transmis mesaje comune în fața intenției președintelui american de a anexa Groenlanda, demonstrând astfel puterea unei comunicări strategice coordonate.
Răspunsurile MAE la întrebările Libertatea
-Cât de eficientă și unitară a fost comunicarea principalilor actori politici pe tema intervenției militare a SUA în Venezuela?
„Ministerul Afacerilor Externe nu realizează evaluări publice privind poziționările actorilor politici din România”, a răspuns MAE.
-Care este poziția oficială a MAE față de poziția publică a ambasadorului Andrei Muraru?
„România nu l-a recunoscut pe Nicolas Maduro ca președinte legitim al Venezuelei și consideră că acesta a perpetuat un regim nedemocratic care a încălcat drepturi și libertăți fundamentale”, a comunicat MAE.
-Care este strategia MAE pentru creșterea performanței diplomației digitale a României?
„MAE abordează diplomația digitală ca parte integrantă a adaptării acțiunii externe a României la transformările tehnologice globale”, a adăugat MAE.
-Există un departament în MAE care să coordoneze mesajele de politică externă?
„În cadrul MAE există un departament responsabil de elaborarea strategiei de comunicare, dar coordonarea mesajelor între instituții se desfășoară pe baza consultării și a colaborării”, a explicat MAE.
„Cred că mai vorbim și despre o frică de responsabilitate”
Corneliu Bjola a subliniat că nu există un leadership clar în gestionarea comunicării strategice în perioadele de criză. El a argumentat că o unitate dedicată ar fi esențială pentru coordonarea mesajelor între MAE și alte instituții, precum Cotroceni sau MApN. Bjola a concluzionat că tinerii sunt mai deschiși la comunicarea digitală, sugerând că o astfel de unitate ar trebui să fie subordonată președintelui pentru a asigura o reacție rapidă și eficientă.
De ce este importantă diplomația digitală și care este rolul ei
Diplomația digitală este un domeniu în continuă expansiune, iar Bjola a subliniat că în România, acest concept este încă privit cu neîncredere. Activitățile de diplomație publică se împart în trei dimensiuni principale: comunicarea zilnică, comunicarea strategică și construirea de relații. Fiecare dintre aceste dimensiuni joacă un rol crucial în asigurarea unei imagini coerente și favorabile a României pe scena internațională.
Comunicarea instituțională zilnică are ca scop explicarea deciziilor de politică externă și combaterea narațiunilor negative.
Comunicarea strategică implică consolidarea temelor de politică externă prin campanii și evenimente, în timp ce construirea de relații se concentrează pe dezvoltarea unor legături durabile cu actori cheie din diferite domenii.
