Declarațiile Ministrului USR al Apărării privind asistența României pentru Ucraina în contextul războiului ruso-ucrainean
LEAD: Pe 12 ianuarie, Radu Miruță, ministrul Apărării din partea Uniunii Salvați România (USR) și membru al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), a afirmat că România ar trebui să dezvăluie suma totală oferită Ucrainei de la începutul conflictului militar declanșat de Rusia în ianuarie 2022. Miruță a subliniat importanța transparenței în acest context, propunând reluarea discuțiilor pentru a evalua dacă informațiile pot fi declasificate fără a compromite securitatea națională.
Într-o intervenție la Antena 3, ministrul a declarat că nu ar fi o problemă majoră ca România să comunice public suma totală a ajutoarelor acordate Ucrainei, subliniind că deciziile anterioare de clasificare a acestor informații au fost luate în timpul mandatului fostului președinte Klaus Iohannis. „Eu cred că nu ar fi o mare problemă dacă am spune, public, care este suma pe care ajutorul către Ucraina l-a presupus”, a afirmat Miruță, menționând că hotărârea de guvern prin care au fost alocați 50 de milioane de euro este publică.
Deciziile CSAT și clasificarea informațiilor
Miruță a explicat că decizia de a clasifica informațiile referitoare la asistența pentru Ucraina a fost luată de CSAT, întrunit sub conducerea fostului președinte. „CSAT, pe mandatul fostului preşedinte, a decis că aceste lucruri sunt informaţii clasificate. De ce noul CSAT nu declasifică, nu pot să vă răspund doar eu, că eu sunt unul dintre membrii CSAT”, a adăugat el. Ministrul a subliniat intenția de a propune reluarea discuțiilor pentru a evalua oportunitatea de a face publică valoarea totală a ajutoarelor, având în vedere contextul internațional și implicațiile pentru securitatea națională.
Modalitatea de asistență și contribuțiile financiare
Referitor la modul în care România oferă ajutoare pentru Ucraina, Miruță a clarificat că banii nu sunt transferați direct Ucrainei. „Nu dăm banii Ucrainei. Banii îi ducem în bugetul NATO şi Statele Unite, din cheta asta, livrează echipamente militare Ucrainei”, a explicat el. Această abordare subliniază rolul României în cadrul alianței NATO și angajamentele pe care le are față de partenerii internaționali.
În trecut, singurele precizări oficiale făcute de România cu privire la asistența acordată Ucrainei au fost comunicate pe 27 august 2025, când premierul Ilie Bolojan a afirmat că Guvernul a alocat „câteva zeci de mii de euro” pentru Ucraina în perioada iunie-august 2025. De asemenea, el a menționat că, în timpul mandatului său de președinte interimar, România a trimis muniție de producție sovietică Ucrainei.
La sfârșitul anului trecut, Ministerul de Externe a anunțat că România se alătură unui mecanism de ajutorare a Ucrainei, cerut de SUA, oferind alte 50 de milioane de euro. MAE a explicat că România trebuie să își respecte angajamentele asumate ca stat membru NATO.
Contextul asistenței și reacțiile Ucrainei
În urma declarațiilor oficiale românești, partea ucraineană a emis și ea câteva precizări. Pe 25 august 2025, Ucraina a anunțat că așteaptă livrarea celui de-al 23-lea pachet de ajutor militar promis de România, ca parte a sprijinului pentru a face față invaziei ruse. De la acel moment, Ucraina nu a mai comunicat informații suplimentare despre ajutoarele primite din partea României, ceea ce ridică întrebări legate de transparența și comunicarea bilaterală în acest context critic.
Deciziile luate de România și abordările strategice în cadrul alianțelor internaționale subliniază complexitatea situației de securitate din regiune, iar discuțiile propuse de ministrul Miruță ar putea marca un pas important în direcția unei mai mari transparențe și cooperări în cadrul CSAT și în relațiile internaționale.
