România solicită amânarea accesului la Fondul Social pentru Climă: Implicații asupra ETS2 și prețurilor energiei
LEAD: Ministerul Energiei din România a cerut amânarea accesului țării la cele 6 miliarde de euro din Fondul Social pentru Climă până în anul 2030, invocând necesitatea protecției populației. Această decizie ar putea întârzia implementarea sistemului european de comercializare a certificatelor de emisii de carbon, ETS2, care va impune taxe suplimentare pentru furnizorii de combustibili și energie, costuri ce vor fi transferate consumatorilor.
Ministerul Energiei a cerut o amânare a accesului României la Fondul Social pentru Climă, subliniind impactul economic iminent pe care ETS2 l-ar putea avea asupra prețurilor energiei și combustibililor. ETS2 extinde sistemul european existent, care anterior taxa doar industriile mari și sectorul energetic, incluzând acum și sectoare precum transportul rutier și încălzirea clădirilor. Conform estimărilor, acest sistem ar putea duce la creșteri semnificative ale prețurilor combustibililor, cu o estimare de creștere de 0,7-0,8 lei/litru în scenariul de bază, iar în scenarii mai pesimiste, o creștere de 1,18 lei/litru pentru motorină și 1,15 lei/litru pentru benzină. De asemenea, costurile gazelor naturale ar putea crește cu până la 30% în cele mai pesimiste scenarii.
Ce este ETS2 și cum afectează prețurile la energie?
ETS2 extinde sistemul ETS existent, care a funcționat până acum doar în anumite sectoare, către noi domenii de activitate, având un impact direct asupra costurilor pentru consumatori. Această măsură, conform estimărilor Ministerului Energiei, ar putea genera o creștere semnificativă a prețurilor la combustibili, cu implicații profunde pentru bugetele românilor. Ministerul a evaluat că, în cele mai pesimiste scenarii, prețurile la combustibil ar putea crește dramatic, ceea ce ar agrava situația economico-socială a populației, deja afectată de inflație și sărăcie energetică.
Ce beneficii are România de la Fondul Social pentru Climă
Uniunea Europeană a instituit Fondul Social pentru Climă (FSC) pentru a sprijini cetățenii în tranziția către o energie mai verde, disponibil pe o perioadă între 2026 și 2032 și având o valoare totală de 86,7 miliarde de euro. România ar putea beneficia de aproximativ 6 miliarde de euro din acest fond, destinat măsurilor precum izolarea locuințelor, instalarea pompelor de căldură și dezvoltarea transportului public. Totuși, accesul la aceste fonduri este condiționat de implementarea ETS2, care devine obligatorie începând din 2027. Amânarea propusă până în 2030 de Ministerul Energiei ar reduce astfel perioada în care România ar putea accesa aceste fonduri esențiale.
De ce cere România amânarea ETS2?
Ministerul Energiei argumentează că efectele ETS2 asupra populației ar fi imediate, crescând prețurile la energie și combustibili, ceea ce ar putea accentua inflația și sărăcia energetică. „Poziția instituției este că efectele pozitive ale FSC se materializează în timp, iar impactul ETS2 asupra prețurilor este imediat. În absența unei implementări sincronizate și a unei capacități administrative consolidate, există riscul ca populația vulnerabilă să suporte costurile înainte de a beneficia efectiv de sprijin”, a declarat Ministerul Energiei, conform HotNews. De asemenea, ministerul a subliniat că România nu este pregătită să implementeze ETS2, având nevoie de timp pentru a dezvolta infrastructura administrativă necesară și pentru a proteja consumatorii vulnerabili, estimările arătând un cost suplimentar de 1,8-2 miliarde de euro anual, ce ar fi suportat inițial de furnizori și transferat ulterior consumatorilor.
Critici din partea altor oficiali
Decizia de amânare a implementării ETS2 a stârnit critici din partea altor oficiali, inclusiv Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Acesta a considerat că abordarea este contraproductivă, afirmând: „Avem totul bine pregătit. Corespondența cu Comisia este una foarte avansată, dar, din păcate, la nivel național nu suntem pregătiți să adăugăm o taxare adițională, chiar dacă este una minimală față de cele 5-6 miliarde care ar urma să fie luate prin FSC”. Pîslaru a avertizat că amânarea până în 2030 ar putea compromite accesul României la fondurile europene și ar întârzia măsurile necesare pentru combaterea schimbărilor climatice.
Riscuri juridice și economice
Ministerul Energiei a recunoscut existența unui „risc juridic real” ca amânarea să ducă la declanșarea unei proceduri de infringement din partea Uniunii Europene. „Riscul principal asociat unei eventuale întârzieri este unul de conformare cu dreptul Uniunii Europene și, în plan secund, de o posibilă afectare a accesului deplin la instrumentele financiare dedicate ETS2, inclusiv Fondul Social pentru Climă”, a precizat ministerul. Instituția a subliniat, de asemenea, necesitatea evaluărilor suplimentare asupra impactului economic și social al ETS2 pentru a asigura o tranziție echilibrată și sustenabilă, afirmând că „succesul ETS2 în România depinde nu doar de respectarea calendarului european, ci și de capacitatea de a proteja consumatorii vulnerabili, de a utiliza eficient Fondul Social pentru Climă și de a finanța investiții structurale care reduc costul final al tranziției”.
