România se îndreaptă spre un model modern de impozitare pe proprietate
Teza: România se angajează să transiteze către un sistem de impozitare pe proprietate bazat pe valoarea de piață, o măsură esențială pentru alinierea la practicile europene, dar care prezintă provocări legate de controlul fiscal la nivel local.
O schimbare necesară în calculul impozitelor
În cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România a convenit să treacă la un model de calcul al impozitului pe proprietate bazat pe valoarea de piață a imobilelor, a declarat Ilie Bolojan, premierul României. Această inițiativă vine ca o soluție necesară în contextul în care impozitul a fost calculat, până acum, pe baza unor indicatori contabili învechiți, care nu reflectau realitatea pieței. Conform premierului, „nu vor urma să crească taxele pe proprietate în 2027”, dar este evident că o reformă a sistemului actual este imperativă.
Implementarea unui nou sistem de evaluare
La Ministerul de Finanțe se lucrează intens la un software care va colecta datele din tranzacțiile imobiliare și va estima valorile de piață pentru locuințe din diverse regiuni ale țării. Premierul a menționat că, „anul acesta am încercat să venim cu o formulă care să se apropie de valoarea de piață medie din România”, subliniind importanța acestui pas pentru a oferi o bază actualizată de calcul atât pentru autorități, cât și pentru cetățeni. Această abordare va permite, începând cu 2027, ca primăriile și cetățenii să aibă acces la un sistem transparent care să reflecte realitatea pieței imobiliare.
Provocările autonomiei fiscale a primăriilor
Cu toate acestea, trebuie să luăm în considerare autonomia fiscală de care dispun primăriile, care se confruntă adesea cu lipsuri bugetare. Bolojan a explicat că, „între valoarea de piață și impozitul efectiv plătit sunt două componente: baza de calcul și procentul de impozitare”. Aceasta înseamnă că, deși se va introduce un nou model de evaluare, primăriile vor avea libertatea de a ajusta procentul de impozitare. Această flexibilitate poate duce la o situație în care, chiar dacă valoarea de piață crește, primăriile aleg să nu reducă procentul de impozitare, pentru a compensa pierderile financiare.
Experiența trecutului și nevoia de un control eficient
Experiența anilor anteriori sugerează că promisiunile de a nu crește taxele au fost adesea eludate prin schimbarea formulei de calcul, fără a ajusta cotele de impozitare. Deși este de dorit o reformă fiscală care să asigure transparență și corectitudine, absența unui mecanism de control sau a unui plafon național poate conduce la abuzuri. În acest context, este esențial ca guvernul să dezvolte măsuri care să asigure că impozitele rămân la un nivel echitabil pentru toți cetățenii.
Concluzie
România are oportunitatea de a moderniza sistemul de impozitare pe proprietate, aliniindu-se astfel la standardele europene. Totuși, implementarea acestor reforme trebuie să fie însoțită de măsuri precise de control pentru a preveni eventuale abuzuri și pentru a proteja cetățenii de o impozitare nejustificată. O tranziție bine gestionată poate aduce beneficii semnificative pentru economia locală, dar este nevoie de responsabilitate și transparență în procesul de implementare.
