România a transmis varianta finală a Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC)

România a transmis Comisiei Europene varianta finală a Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice (PNIESC), un document crucial pentru atingerea neutralităţii climatice până în 2045, a anunţat Ministerul Energiei. Noul plan, denumit “With Additional Measures” (WAM), include 89 de politici şi măsuri suplimentare care vizează creşterea ponderii surselor regenerabile de energie (SRE), reducerea semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) şi implementarea unor soluţii inovatoare în toate sectoarele economice.

Planul WAM prevede ţinte mai ambiţioase decât cele stabilite anterior, reflectând angajamentul României de a deveni neutră din punct de vedere climatic înainte de 2045 şi de a contribui la un viitor mai sigur, mai competitiv şi mai verde pentru România şi Europa. România se află acum printre ţările din Uniunea Europeană care au transmis în variantă finală Planurile Naţionale în Domeniul Energiei şi Schimbărilor Climatice, îndeplinind astfel o obligaţie europeană importantă şi făcând un pas hotărât în lupta împotriva schimbărilor climatice, fără a face compromisuri de la obiectivele energiei sigure, accesibile şi competitive pentru toţi românii şi mediul privat românesc.

Obiective ambiţioase şi investiţii masive în energii regenerabile

PNIESC propune reducerea emisiilor nete de GES cu 85% până în 2030, comparativ cu nivelul din 1990, şi atingerea neutralităţii climatice înainte de 2045. De asemenea, până în anul 2030, România îşi propune ca 38% din consumul final brut de energie să provină din surse regenerabile, cu principale motoare energia eoliană, solară şi biomasa.

Pentru a atinge aceste obiective, România va investi masiv în dezvoltarea capacităţilor de producere a energiei din surse regenerabile. Ministerul Energiei a anunţat finanţarea unor noi proiecte de energie eoliană în Marea Neagră (peste 3000MW până în 2032), parcuri solare şi eoliene onshore (peste 10.000MW), precum şi proiecte de energie geotermală, biocombustibili şi hidrogen. De asemenea, se vor investi fonduri nerambursabile în stocare şi în modernizarea sistemului de transport şi distribuţie a energiei electrice.

Dezvoltarea industriei româneşti pentru sprijinirea tranziţiei verzi

Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice prevede şi dezvoltarea industriei româneşti pentru a sprijini tranziţia verde. România a semnat primul contract pentru producţia de panouri fotovoltaice la noi în ţară şi urmează alte contracte pentru producţia de baterii româneşti de stocare a energiei electrice. Aceste investiţii vor contribui la creşterea competitivităţii României şi la crearea de noi locuri de muncă în sectorul energetic.

Tranziţia verde: provocări şi oportunităţi

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat că tranziţia verde prezintă atât provocări, cât şi oportunităţi. Este vital să se dezvolte industria şi lanţurile de furnizare pentru a sprijini tranziţia, dar este important să se găsească un echilibru între obiectivele de mediu şi competitivitatea României. România este hotărâtă să se implice activ în tranziţia verde, dar are nevoie de sprijinul Comisiei Europene pentru a implementa cu succes planul naţional şi a beneficia de toate oportunităţile pe care le oferă acest proces.

Consultări publice

Consultările cu publicul interesat în legătură cu revizuirea Planului Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice s-au desfăşurat în perioada 15 februarie – 15 martie 2024. Opiniile exprimate de către cetăţeni şi de către actorii economici au fost luate în considerare în elaborarea variantei finale a documentului.

Transmiterea variantei finale a PNIESC reprezintă un moment important pentru România în ceea ce priveşte implementarea strategiilor de combatere a schimbărilor climatice. Cu un plan ambiţios şi cu investiţii semnificative în energie regenerabilă, România se pregăteşte să devină un lider regional în tranziţia verde.