“`html
România Își Vinde Grafitul: Mândrie sau Tragedie Națională?
Într-o declarație plină de entuziasm dar și umpic confuză, ministrul a anunțat că România, țara noastră dragă, a semnat astăzi o Hotărâre prin care, atenție mare, primesc licența de exploatare pentru grafitul extrem de valoros, adică o resursă cerută pe piața globală, asta se știe, dar oare cine are de câștigat cu adevărat? Cu toate acestea, un material atât de special rămâne, cum să zic, proprietatea României, dar cine știe ce se va întâmpla pe viitor, probabil că va produce valoare economie noastră poftim. Aici vine întrebarea, chiar a fost o luptă de durată sau mai degrabă o simplă formalitate? De parcă grafitul s-ar fi luptat singur pentru a ajunge în mâinile noastre!
Ministrul continuă să spună că a luptat pentru acest mineral chiar și înainte de a ocupa funcția actuală, dar asta e iarăși o chestiune delicată, căci întrebările se învârt, circulă, cum să zic eu, în jurul eficienței sale. La o lună și jumătate de la numirea sa, optimismul este vizibil, dar devine oarecum nebulos când ne gândim cui îi vor reuși să folosească această resursă unică. Se pare că, în această sferă, se promite nu doar locuri de muncă, dar și dezvoltare economică – sună bine, nu-i așa? – și o oarecare mândrie pentru români. Dar care români, că aici e marea întrebare, nu toți sunt atât de siguri de beneficiile reale așa-ziselor exploatări. Se vorbește despre grija pentru ceea ce este al nostru, dar oare aceste cuvinte rămân doar simple promisiuni de campanie?
“`
