Scăderea resurselor de energie primară și creșterea producției de energie electrică în România (2026)
LEAD: În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, România a înregistrat o scădere a resurselor de energie primară cu 1,2%, în timp ce producția de energie electrică a crescut cu 2,8% comparativ cu același interval din anul precedent, conform datelor publicate de Agerpres.
Principalele resurse de energie primară au totalizat 5,274 milioane de tone echivalent petrol (tep), ceea ce reprezintă o scădere cu 62.400 tep față de aceeași perioadă din 2025. Producția internă a fost de 2,688 milioane tep, în scădere cu 56.500 tep (-2,1%), iar importul de energie primară a fost de 2,586 milioane tep, înregistrând o scădere de 5.900 tep (-0,2%). Această tendință sugerează o dependență continuă de sursele externe de energie, în contextul unei producții interne în declin.
Datele Institutului Național de Statistică (INS) subliniază că resursele de energie electrică au atins un total de 12,138 miliarde kWh, în creștere cu 326,2 milioane kWh față de anul precedent. Această creștere este însoțită de o diversificare a surselor de producție, însă nu toate segmentele au evoluat uniform.
Detalii Specifice
Producția din termocentrale a fost de 3,484 miliarde kWh, în scădere cu 240,6 milioane kWh (-6,5%), ceea ce ridică semne de întrebare asupra viabilității acestor surse de energie pe termen lung. În contrast, producția din hidrocentrale a crescut semnificativ, atingând 2,497 miliarde kWh, o creștere de 796,6 milioane kWh (+46,8%). Centralele nuclearo-electrice au contribuit cu 1,878 miliarde kWh, înregistrând o scădere de 61,3 milioane kWh (-3,2%).
În primele două luni ale anului 2026, producția din centralele electrice eoliene a fost de 1,361 miliarde kWh, în creștere cu 351,4 milioane kWh, ceea ce reflectă o expansiune a capacităților de energie regenerabilă. Totodată, energia solară produsă în instalații fotovoltaice a totalizat 323,2 milioane kWh, însă a scăzut cu 36,2 milioane kWh față de anul anterior.
Consumul final de energie electrică în această perioadă s-a ridicat la 8,783 miliarde kWh, cu o scădere de 0,8% comparativ cu ianuarie – februarie 2025. În detaliu, consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 0,3%, iluminatul public a crescut cu 2,9%, în timp ce consumul populației a scăzut cu 4,4%. Aceste fluctuații sugerează o adaptare a consumatorilor la condițiile economice și la politicile de eficiență energetică.
Conform statisticilor oficiale, exportul de energie electrică a fost de 2,122 miliarde kWh, în creștere cu 155,9 milioane kWh, ceea ce indică o posibilă oportunitate de extindere a pieței regionale. Pe de altă parte, consumul propriu tehnologic în rețele și stații a crescut semnificativ, atingând 1,233 miliarde kWh, cu 236,9 milioane kWh mai mult față de aceeași perioadă din anul trecut.
Aceste date sugerează o evoluție complexă a sectorului energetic din România, marcată de o scădere a resurselor de energie primară și o diversificare a producției de energie electrică, cu accent pe sursele regenerabile. Implicațiile acestor tendințe vor influența nu doar politica energetică națională, ci și strategia de dezvoltare economică pe termen lung.
